Conform datelor furnizate de Casa Județeană de Pensii, în Bihor beneficiază de drepturi de pensie pentru limită de vârstă 104.302 pensionari. Dintre aceștia, 10.817 persoane sunt pensionari activi, care realizează venituri din contracte individuale de muncă, plătitori de CASS. Într-o țară în care deficitul forței de muncă este invocat în toate sectoarele economiei active, cetățenii ce continuă să lucreze după pensionare, pe lângă faptul că au ales să rămână utili societății, au câteva drepturi prevăzute de lege.

Și cum sunt răsplătiți de funcționarii statului care au obligația de a le actualiza stagiul de cotizare? Cu întârzieri, tăcere și indiferență administrativă.

Legea nu lasă loc de interpretări. Articolul 94 alineatul (3) din Legea 360/2023 obligă autoritățile să soluționeze cererile de recalculare în termen de 45 de zile. Nu este o recomandare, nu este nici o sugestie. Este o obligație legală.

Când termenul este depășit sistematic, nu mai vorbim despre „întârzieri”. Vorbim despre sfidarea legii de către instituții plătite din bani publici.

 

Un sistem care își bate joc

Responsabilitatea urcă pe toată linia de comandă: de la conducerea Ministerului Muncii, la Casa Națională de Pensii și până la directorii caselor județene. În administrația publică, eșecul nu este anonim: are semnături și leafă lunară.

Realitatea este brutală: mii de pensionari activi sunt ținuți pe loc cu lunile, deși legea este limpede. Statul cere contribuții la zi, penalizează întârzierile contribuabililor, dar când vine rândul propriilor obligații… brusc apar „probleme de sistem”, „lipsă de personal” și „blocaje tehnice”.

Aceasta nu mai este birocrație. Este neglijență instituțională cronică.

 

Fraude cu banii oamenilor

Legea spune clar: drepturile recalculate se acordă din luna următoare depunerii cererii, indiferent când se mișcă dosarul prin birouri. Cu alte cuvinte, statul nu are voie să facă economii pe spinarea pensionarilor activi și nici să folosească banii lor în alte scopuri, situație care poate fi comparată cu un furt pe față. Ce se întâmplă cu acești bani, nimeni dintre oficialii statului nu oferă explicații, deci suspiciunea de fraudă și furt este mare.

 

Șefii de instituții trebuie dați în judecată

Pentru fiecare lună de întârziere, pensionarii pierd bani reali, bani proveniți din contribuțiile lor. Nu sunt cifre abstracte: sunt facturi neplătite, medicamente amânate, bugete de familie strânse cu cureaua. Iar când deciziile vin după luni de așteptare, instituțiile sunt obligate să plătească retroactiv toate diferențele, inclusiv indexările aplicabile pentru 2026. Obligate, nu „dacă au timp”, sau „nu le funcționează softul”.

Când o obligație legală este ignorată pe scară largă, întrebarea devine inevitabilă: este incompetență sau este nepăsare?

Pentru mulți pensionari, situația seamănă izbitor cu un mecanism prin care statul întârzie plăți știind că nu toți beneficiarii vor avea energia sau resursele să lupte în instanță. O strategie tăcută, dar extrem de păguboasă pentru cetățeni.

Specialiștii în drept sunt tot mai direcți: cei prejudiciați pot și ar trebui să acționeze instituțiile în judecată și să ceară despăgubiri.

În mod evident, responsabilitate o poartă șefii din instituție, începând cu conducerea Ministerului Muncii și Protecției Sociale, conducerea Casei Naționale de Pensii Publice și până la directorii Caselor Județene de Pensii.

Poate că nu ar fi o idee rea ca toți cei care nu primesc răspuns în termenul legal să acționeze în judecată conducerea instituției și să le ceară despăgubiri pentru prejudiciul cauzat. Pot încerca să se asocieze în procese colective chiar și pe lângă solicitarea despăgubirilor și ceară și pedepsirea penală a șefilor de instituție pentru abuz în serviciu. Răspunderea personală a celor care conduc aceste structuri nu ar trebui să mai fie un subiect tabu.

 

Când legea devine o glumă proastă

Cea mai gravă problemă nu este doar întârzierea în sine, ci prăpastia tot mai mare dintre lege și aplicarea ei. O lege ignorată de stat devine o glumă proastă pe banii contribuabililor, o bătaie de joc la adresa cetățenilor. Cetățenii nu cer privilegii, cer funcționarilor publici un lucru elementar: să își facă treaba pentru care sunt plătiți.

Până când acest lucru nu se va întâmpla, fiecare zi de întârziere nu va fi doar o problemă administrativă, va fi încă o dovadă că, în prea multe birouri publice, responsabilitatea a fost înlocuită cu nepăsarea, iar respectul pentru lege cu rutina de a o ignora.

Este inadmisibil ca într-o țară a UE să se perpetueze o stare efectiv de bătaie de joc la adresa celor care muncesc și cotizează la sistemul național de pensii, lună de lună.

 

În atenția pensionarilor!

Îndemnăm pe toți pensionarii care se regăsesc în aceste situații să întocmească petiții către deputații și senatorii bihoreni din Parlamentul României pentru a le solicita să intervină și să determine Casa Națională de Pensii să respecte legea. Pot trimite, de asemenea, pețiii către Avocatul Poporului și către Redacția Crișana pe adresa redactia@crisana.ro.