Printre blocurile din Oradea au răsărit în ultimii ani, asemeni ciupercilor după ploaie, tomberoane destinate colectării flacoanelor din plastic (PET-uri). Unele dintre ele se remarcă prin formă, altele, numai prin culoare. Din lipsă de informaţie sau nepăsare, multe persoane aruncă deşeurile de-a valma, zădărnicind procesul de colectare selectivă. În plus, după colectare, drumul PET-urilor şi al hârtiei spre unităţile de reciclare e sabotat de costurile de transport. Mai scump transportul decât încărcătura? Administraţia locală are planuri mari în ceea ce priveşte colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor. Cel puţin asta rezultă din Planul de dezvoltare al judeţului Bihor pentru perioada 2007- 2013. Conform acestui plan, rata de reciclare a deşeurilor de ambalaje va ajunge, până în 2013, la 55,1%, iar rata de valorificare se va situa în jurul a 62%. Un proiect care are scadenţa abia în 2013 nu ar trebui să trezească îngrijorare, având în vedere că, în ultimul timp, operatorii serviciilor de salubritate au luat o serie de măsuri în vederea reciclării. Firma S.C. Urbana S.A., de exemplu, deţine în prezent 200 de astfel de containere speciale în Oradea, în care se colectează lunar aproximativ o tonă de PET-uri, în vreme ce RER Ecologic Service SA a amplasat 160 de tomberoane pentru colectarea PET-urilor şi hârtiei, adunând lunar 3500-5000 kg deşeuri, în funcţie de sezon. Aceste prime eforturi realizate de firmele de salubritate nu au totdeauna eficienţa scontată. În primul rând, procesul de reciclare nu se rezumă la o afacere locală, unităţile de procesare a deşeurilor aflându-se deseori la distanţe apreciabile. Directorul RER Ecologic Service S.A., Ioan Sărac, indică faptul că o mare problemă o reprezintă costurile ridicate de transport a acestor deşeuri voluminoase, care ar impune acordarea unor subvenţii. Astfel, Ioan Sărac este de părere că obiectivele Planului de dezvoltare a judeţului Bihor pot fi îndeplinite atâta timp cât ,,există subvenţii, poate chiar din fondul de mediu, dar e absolut necesară subvenţia în primă etapă”. Cu privire la hârtie, etapa cea mai grea a procesului este reprezentată de faptul că tot mai puţine fabrici specializate solicită acest produs, în depozitele RER aflându-se în prezent 40.000 kg de hârtie fără destinaţie precisă. Cu depozitele pline, firmele specializate se văd nevoite se întrerupă activitatea de colectare. Avem un container. Cum procedăm? A doua cauză a reciclării deficitare este ineficienţa sistemului de colectare selectivă. Directorul Urbana, Emeric Balogh, indică faptul că regulile de sortare nu sunt respectate nici de 5% dintre cetăţeni. Astfel, în containerele pentru PET-uri se regăsesc de multe ori şi resturi menajere organice. Şi directorul RER Ecologic Service S.A, Ioan Sărac susţine că ,,Frecvent găsim gunoaie, textile, gunoi menajer în tomberoanele pentru PET-uri". Acest lucru se întâmplă şi din cauza lipsei de informare a locatarilor cu privire la existenţa şi destinaţia acestor tomberoane. Există totuşi şi situaţii în care nerespectarea acestor reguli ţine mai degrabă de domeniul teribilismului şi vandalismului decât de cel al lipsei de informaţie. Directorul RER Ecologic Service S.A. este de părere că şi cetăţenii ar trebui să protejeze containerele, pentru că multe au fost distruse tocmai de către cei certaţi cu bunul simţ. Deşi Urbana şi-a propus ca în următorii trei ani să extindă reţeaua punctelor de colectare astfel încât un tomberon pentru PET-uri să fie amplasat la fiecare două, trei blocuri, directorul Emeric Balogh este de părere că sistemul orădean de colectare şi valorificare a deşeurilor va ajunge la un nivel occidental abia în zece ani. Alte voci competente în domeniu sunt de părere că adevărata soluţie e reprezentată de staţia de sortare a deşeurilor care va funcţiona în cadrul Depozitului Ecologic Oradea. Astfel, s-ar reduce considerabil costurile generate de colectarea selectivă, crescând, totodată, gradul de valorificare a deşeurilor reciclabile.