Programul Naţional de Diabet a lăsat bihorenilor un gust amar
Pentru diabetici, calvarul este în plină desfăşurare. Cozile de la Farmacia Centrului de diabet sunt permanente, unele medicamente orale s-au epuizat în doar două zile, explicaţiile sunt aceleaşi (fonduri reduse, întârzieri în deblocarea lor şi în aprovizionarea cu medicamente). Şi denominarea a contribuit la întârzierea livrării în reţea a pastilelor şi insulinelor.
Interpelat, prof. dr. Aurel Babeş, medicul şef al Centrului de diabet, boli metabolice şi de nutriţie, susţine că Bihorul a primit, în ultimii 3 ani, pentru implementarea Programului Naţional de Diabet, cu 32% mai puţine fonduri, deşi numărul diabeticilor este în creştere. Cu toate că s-au luat măsuri ca aprovizionarea cu medicamente orale şi insuline să fie conform graficului, din varii motive, printre care şi denominarea leului, ea a întârziat puţin, însă acum acestea se găsesc în farmacia centrului şi nu numai. Reducerea fondurilor a atras după sine şi reducerea volumului de medicamente, s-a insistat însă mai mult ca insulinele să nu lipsească nicidecum. Răspunsul la nemulţumirea pacienţilor pentru situaţia degradantă în care se află lună de lună este unul singur, "nu vor rămâne fără medicamente, dar să aibă răbdare."
De cealaltă parte a baricadei, Ioan C., diabetic de peste două decenii, crede că dacă primul ministru Tăriceanu ar avea pe cineva în familie bolnav de diabet ar mai afirma că diabetul este o boală de lux sau ar mai reduce banii pentru Sănătate? Aşa, însă, nici că-i pasă, se plimbă la mare, în Grecia, uitând de confraţii români loviţi de furia apelor.
Degringolada care a cuprins sectorul sanitar pare că nu se mai sfârşeşte, cei mai afectaţi rămânând bolnavii. Certurile şi lupta pentru un fotoliu cald, aducător de foloase, este în toi, ministrul Sănătăţii mai oferă câte ceva cu ţârâita şi... cam atât. În rest, ce e val ca valul trece... noi să fim sănătoşi, nu?



Comentarii
Nu există nici un comentariu.