Magazinele second-hand sau pieţele de vechituri reprezintă pentru mulţi bihoreni locul ideal de cumpărături. Preţurile sunt cele mai mici, iar gama de modele înşirate pe mesele acoperite de cearşafuri găurite satisface nevoile fiecărui cetăţean. Pe lângă multitudinea de haine din pieţele de vechituri, consumatorii pot achiziţiona de la electrocasnice uzate, telefoane mobile stricate, tablouri de pe vremea bunicilor la pantofi desperecheaţi şi şuruburi ruginite.

Nu este o etichetă pusă tuturor bihorenilor, însă, în lipsa unei siguranţe financiare, mulţi preferă să facă la început de săptămână o plimbare prin piaţa de vechituri sau aşa cum o cunosc toţi orădenii, Ocska, în speranţa achiziţionării unui lucru nou, dar, totuşi, vechi, cu bani puţini. Tarabele sunt multe, iar vânzătorii pun la dispoziţie produse care pare greu de imaginat că pot fi comercializate, precum: ustensile uzate şi ruginite, bibelouri luate din casă, televizoare de pe vremea "decedatului" şi haine care în urmă cu câţiva ani erau purtate de vecinii noştri europeni. Pe lângă lucrurile uzate, comercializate în aceste pieţe, se întâlnesc şi "resturile" vecinilor noştri europeni. Din păcate, însă, cei mai mulţi exclud orice risc de contaminare a unor microbi, care pot provoca boli de piele, pentru că respectivele obiecte nu au trecut prin etapele de dezinfectare. "Piaţa de vechituri din Oradea funcţionează de zece ani şi este frecventată de un număr foarte mare de persoane. De obicei, condiţia materială este de vină şi îi obligă practic pe oameni să cumpere aceste haine ieftine, însă sunt magazine second-hand a căror produse sunt autorizate pe piaţă", a precizat Cristiana Bigan, inspector şef adjunct la Oficiul pentru Protecţia Consumatorului Oradea. Aceasta a mai precizat faptul că, în perioada 12-23 ianuarie, se efectuează controale în magazinele second-hand pentru ca eventualele nereguli să fie semnalate şi rezolvate. Din păcate, e lamentabil că am ajuns să folosim şi să ne mulţumim cu "resturile" lăsate de alte persoane, însă cel mai grav este că unii au ajuns să-şi vândă până şi ceasul de pe perete, doar pentru a reuşi să strângă un bănuţ pentru pâine.

O alternativă ar fi magazinele specializate în haine second-hand, care nu prezintă niciun pericol pentru eventualul purtător, deoarece legea prevede vânzarea acestora doar în urma eliberării documentelor care atestă numele persoanei care a efectuat expertiza hainelor, data în care a fost realizată, iar apoi sunt sortate pentru a fi etichetate şi introduse în magazin.