În judeţul Bihor, Fundaţia Ruhama, în colaborare cu Instituţia Prefectului prin Biroul Judeţean pentru Romi şi Agenţia pentru Dezvoltare Comunitară "Împreună" din Bucureşti a implementat, la începutul anului proiectul "Drepturi civile şi cetăţenie activă - acţiuni locale pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor din judeţul Bihor". Recent, în urma finalizării proiectului, factorii implicaţi în derularea acestuia au elaborat şi un raport sintetic privind starea comunităţilor de romi din judeţul Bihor. Dacă nu sunt bani, romii cerşesc În urma unei cercetări sociologice efectuate în 19 comune şi oraşe din judeţul Bihor (Salonta, Tăuteu, Ţeţchea, Ciumeghiu, Gepiu, Sânmartin, Avram Iancu, Curtuişeni, Ineu, Diosig, Aleşd, Lugaşu de Jos, Tileagd, Oşorhei, Dobreşti, Holod, Tinca, Batăr şi Săcueni) pe un eşantion de 700 de persoane, s-a constatat faptul că persoanele de etnie romă sunt marginalizate de societate. Astfel, în ceea ce priveşte sectorul administraţie, în majoritatea comunităţilor există persoane de etnie rromă care nu au acte de stare civilă şi de identitate."Situaţia actelor de identitate şi stare civilă pentru persoanele de etnie romă reprezintă o problemă care nu poate fi rezolvată. Aceste persoane nu au ajutor social, deoarece nu au acte, nu au venituri pentru a plăti sumele necesare eliberării actelor de identitate, nu primesc adeverinţa necesară dosarului de ajutor social de la AJOFM, pentru că nu au acte, nu pot obţine adeverinţă de la Administraţia Financiară, pentru că au datorii pe care nu le pot plăti, nu sunt înscrişi la medicul de familie, pentru că nu sunt asiguraţi şi cercul vicios poate continua, în funcţie de specificitatea fiecărui caz", ţine să precizeze Tina Daragiu, fundaţia Ruhama. Absenţa locului de muncă şi a veniturilor sunt factorii care determină persoanele de etnie romă să practice cerşetoria. "Venitul persoanelor din comunităţile de romi este obţinut din ajutorul social, alocaţia copiilor, munca de zilier şi culesul produselor naturale. Dacă aceste venituri lipsesc, aceste persoane cerşesc pentru a supravieţui. În multe comune din judeţ, romiii nu sunt angajaţi pe motiv că nu au pregătire şi calificare profesională", a mai menţionat Tina Daragiu. Fără educaţie, serviciu ori locuinţă! Nici în sectoarele educaţie şi sănătate, situaţia comunităţilor de romi nu diferă prea mult. În majoritatea localităţilor, abandonul şcolar al copiilor romi intervine după absolvirea ciclului primar. Cauzele abandonului şcolar sunt de cele mai multe ori: posibilităţile materiale reduse, lipsa sprijinului familial, nivelul scăzut de instrucţie al părinţilor şi imposibilitatea de a ajuta copiii la teme, repetenţia consecutivă. "În ceea ce priveşte sănătatea, farmaciile din judeţ nu elibereză medicamente gratuite pentru persoanele de etnie romă. În mai multe localităţi există persoane bolnave de tuberculoză. Unii medici de familie, deşi au atras persoanele de etnie rromă să se înscrie pe listele lor, refuză să îi trateze la fel ca şi pe membrii celorlalte etnii. "În sectorul infrastructură, s-a observat faptul că comunităţile de romi sunt situate în apropierea gropilor de gunoi sau în zone unde există pericol de inundaţii, unde nu există apă potabilă, curent, canalizare. Majoritatea caselor în care locuiesc romii sunt construite din chirpici", mai precizează Tina Daragiu. Mai mult, în ceea ce priveşte viaţa politică, reprezentanţi ai partidelor politice oferă alimente şi bani persoanelor de etnie romă pentru ca aceştia să voteze cu partidul respectiv. "Din cauza situaţiei materiale precare a majorităţii romilor, practicile de cumpărare a voturilor afectează negativ coeziunea comunităţilor de romi, crează tensiuni sociale, fragmentând opţiunile electorale ale acestora", spune Tina Daragiu. Potrivit studiului, romii sunt discriminaţi pe considerente etnice la angajare, şcoală, farmacie, de către medici, autorităţile publice locale etc. "Prejudecăţile faţă de romi şi atitudinea de discriminare sunt întâlnite în multe situaţii în rândul funcţionarilor publici şi uneori chiar la nivel de primar, consilieri locali, poliţie. Această situaţie determină lipsa de iniţiativă pentru programe-intervenţii şi neîncredere în măsurile care pot fi luate pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor", conchide interlocutoarea.