Omul care merge pe jos, zâmbește tuturor și dăruiește pentru a schimba destine - Lecția de la Ștei
„Vă scriu din Ștei, județul Bihor, din spatele ușilor închise ale unui loc unde încercăm în fiecare zi să facem un pic de bine. Vă scriu pentru că m-am decis să fac un gest pe care el l-ar fi refuzat din start: să vă prezint povestea lui Alexandru Fiterău”. Cu aceste rânduri transmise Redacției Crișana își începe relatarea o persoană din Ștei.
„Alexandru este omul care trăiește în umbră. Dacă îl vedeți pe stradă, mergând pe jos, poate puțin prăfuit de la muncă, nu i-ați da nici doi bani. E genul de om care tace, zâmbește tuturor și face. Nu vrea camere de filmat, nu vrea titluri și fuge de orice formă de publicitate. Tocmai de aceea vă scriu eu, pentru că nedreptatea tăcerii lui ne-a determinat să spunem totuși adevărul”, continuă persoana respectivă, care dorește să rămână anonimă.
O poveste dintr-un orășel de provincie
Sunt povești care nu au nevoie de ecrane mari sau de cuvinte alese, ci doar de un suflet deschis. Într-un orășel de provincie unde viața curge greu, între griji zilnice și lipsuri care dor, un om merge pe jos, pe străzile prăfuite, cu pași liniștiți și cu un zâmbet cald pe buze. Mulți l-ar putea privi fără să-i dea nicio șansă, poate l-ar eticheta greșit drept un simplu om care își pierde vremea. Însă, sub această aparență modestă, se ascunde o inimă imensă și o poveste care te cutremură, te înalță și îți redă credința în oameni.
El este Alexandru Fiterău. Un supraviețuitor. Un om care a privit moartea direct în ochi atunci când a primit un diagnostic teribil: cancer de piele. A fost o bătălie cruntă, o noapte neagră în care spaima nu era pentru propria viață, ci pentru fetița care depindea de el. În acele momente în care lumea i s-a prăbușit, a fost ridicat de mâinile unor oameni cu suflet mare și, datorită intervenției și insistenței doamnelor Cristina Berhencz, Aurora Ușvat, Cornelia Burta și Viorica Lungoci, a ajuns pe mâinile dr. Adrian Dușe, cel care l-a operat și l-a salvat. Mai departe, drumul l-a purtat la Secția de oncologie, la dr. Vlad Elisabeta Camelia, un medic care s-a purtat ca un prieten adevărat, redându-i nu doar sănătatea, ci și demnitatea.
De la suferință, la o viață trăită pentru ceilalți
Viața l-a încercat din greu: după diagnostic a rămas singur, purtând crucea durerii și a singurătății. Însă din cea mai adâncă suferință, Alexandru a ales să nu se plângă, ci să se ridice pentru alții. A fondat Asociația „Îngerii din Noi” și a devenit un sprijin neobosit pentru cei slabi. Iar anul acesta, o altă mare dreptate a venit de la instanța din Beiuș, care i-a dat în custodie fetița de 12 ani, aducând o rază uriașă de lumină în viața lui de tată.
Astăzi, Alexandru a dus binele mai departe. A pus bazele proiectului social Dosocial (prin societatea „Inima Comunității” , fondată în vara lui 2025 în Ștei), un loc care a dat viață barului, bistro-ului și cantinei sociale cunoscute de toată lumea drept Pic & Poc (poate fi găsită pe Facebook).
Pentru ca acest vis să prindă viață, primul pas l-a făcut alături de asociata sa, Cristina Monica Matei (director economic la Banca Izvorul), cea alături de care a început și a investit mai mult decat banii, un om de o probitate morală rară. Iar alături de el, implicată mai mult de 100%, trup și suflet, este logodnica sa, Alice Agachi (mama a trei copii minunați), stâlpul de neclintit al vieții lui. Împreună cu copiii lor, formează o familie adevărată, unde viața nu e o scenă perfectă, ci o luptă reală de zi cu zi: cu zile luminoase, cu suișuri și coborâșuri, cu momente de bucurie, dar și cu furtuni depășite mereu împreună, cu dragoste și răbdare.
O mână întinsă comunității
Aici, la Pic & Poc, s-a născut un model unic în România: 90% din profitul afacerii se donează direct cazurilor sociale din zonă, de la Ștei până la Oradea. Recent, a fost făcut și pasul firesc prin depunerea unei cereri oficiale la Primăria Ștei pentru obținerea listei persoanelor vulnerabile, urmând ca totul să se desfășoare în cadru legal, pentru ca meniurile zilnice să ajungă exact la cei care au cea mai mare nevoie.
El nu aleargă după titluri și nu cere laude. Merge pe jos, zâmbește, ascultă, tace și face. Iar povestea lui ne amintește tuturor că dincolo de un om simplu de pe stradă se ascunde o inimă cât o lume.

Invitația deschisă din partea echipei
Ușa noastră este mereu deschisă, iar cel mai frumos test este chiar realitatea. „Nu vă cerem să ne credeți pe cuvânt”, spun oamenii din spatele proiectului Pic & Poc (Inima Comunității SRL) din Ștei. „Vă invităm pe oricine – ziariști, trecători sau oameni sceptici – să ne călcați pragul, să comandați o cafea, un suc, o bere sau un meniu cald. Veniți să vedeți cu ochii voștri că nu este vorba despre marketing sau despre o poveste frumoasă scrisă pe hârtie. Când așezați o comandă aici, 90% din profit pleacă direct spre cei care au cea mai mare nevoie: oameni încercați de greutăți, bolnavi de cancer, copilași care se luptă cu această boală cumplită, familii monoparentale și mame singure care duc o luptă titanică în fiecare zi. Veniți să ne cunoaștem, să ne strângem mâinile și să vă convingeți că binele nu e o utopie, ci se face în fiecare zi, cu lacrimi, cu suflet și cu inima deschisă, chiar pe o stradă din Ștei.”



Comentarii
Nu există nici un comentariu.