În staţia de tramvai din Piaţa Cetate, dimineaţa, poţi vedea "comercianţi" care expun spre vânzare, printre altele, flacoane cu lapte, de cele mai multe ori PET-uri reutilizate, care nu garantează calitatea conţinutului. Pentru aproximativ patru lei poţi cumpăra doi litri de lapte, preţ considerabil mai mic decât cel al laptelui comercializat în magazinele alimentare.

Alte produse, precum ouă, brânză sau zarvaturi pot fi achiziţionate cu aproape 20% mai puţin decât la un magazin oarecare. Întrebaţi de ce sunt de acord să cumpere marfă neverificată, clienţii spun că preţurile sunt mai convenabile sau că produsele ar fi mai sănătoase decât cele din comerţ. Nu puţini dintre ei îi cunosc deja pe vânzători, cum se întâmplă, de exemplu, peste drum de Bisericuţa din Nufărul, unde femeile mai în vârstă vând în special zarzavaturi, dar şi lactate, de ani buni la rând. Totuşi, ce se întâmplă dacă cineva se îmbolnăveşte în urma consumului de alimente alterate neavizate? Din nefericire, măsurile care pot fi luate sunt limitate, principalul motiv invocat de factorii responsabili fiind că nu se poate afla sau dovedi cu exactitate de unde provine produsul. Oficiul Judeţean pentru Protecţia Consumatorului poate interveni doar în cazul în care se depune o plângere împotriva unui comerciant autorizat, care poate fi găsit, investigat şi sancţionat. La rândul lor, autorităţile locale au în vedere această situaţie şi caută să soluţioneze problema. "Am organizat o singură acţiune în decursul acestui an, dar noi putem interveni doar în cazurile în care se ocupă ilegal domeniul public. Începând de luna viitoare, ne vom baza pe noii recruţi ai Poliţiei Comunitare pentru a stopa acest fenomen", ne declară Mircea Stejerean, Şeful Serviciului Inspecţie din cadrul Primăriei Oradea. "Poliţiştii orădeni îi mai pot sancţiona pe cei care vând fără acte, în contextul în care practică un comerţ ambulant", continuă Stejerean. Sunt însă şi mulţi producători care nu au statutul de agenţi economici, dar care comercializează produsele în pieţe agroalimentare. Aceştia prezintă mostre din produse la punctul de inspecţie sanitar-veterinară din piaţă, care verifică şi atestă calitatea mărfii. În cazul în care intenţionează să deschidă un punct propriu de vânzare, viitorul comerciant trebuie să depună o solicitare de funcţionare către Inspectoratul Sanitar de Stat, iar după ce are dovada spaţiului, acesta poate solicita autorizaţia de funcţionare. "De regulă, solicitantul va depune o declaraţie pe proprie răspundere că îndeplineşte toate condiţiile de funcţionare, iar cazul se verifică într-un anumit termen", a declarat Dorel Ţîrţ, purtător de cuvânt la Autoritatea de Sănătate Publică Bihor.

Vânzătorii din spaţiile neautorizate nu îndeplinesc, însă, niciuna dintre condiţiile enumerate mai sus. Principalul motiv pentru care ei continuă să vândă produse este sursa suplimentară de venit pe care o obţin în acest mod.