Se spune că barometrul nivelului de trai este piaţa de desfacere a produselor alimentare şi cât de accesibile sunt preţurile pentru majoritatea populaţiei. În pieţele agroalimentare din Oradea, pensionarul de rând riscă să se întoarcă acasă cu sacoşa goală, dacă se duce cu bani puţini. Piaţa este plină de intermediari, iar liberalizarea preţurilor prost înţeleasă nu este favorabilă celor care abia îşi numără cu mâna tremurândă mărunţişul din buzunar. Intermediarii care-şi fac veacul în piaţă cumpără de la producători cu preţuri mici, se înţeleg între ei cu cât să vândă marfa, să nu lase din preţ că e jale cu "J" mare, şi trăiesc bine mersi pe spinarea bietului om sărac. Nimeni nu doreşte să ne întoarcem la mercurial, dar cineva trebuie să controleze preţurile şi pe intermediari, pentru că aceştia din urmă nici măcar nu au habar de greutăţile pe care le întâmpină producătorul agricol, nu au pus în viaţa lor mâna pe sapă, doar ştiu să... pună preţuri piperate.