Drumarilor bihoreni li se arată cartonaşul roşu! Orădenii aşteaptă reabilitarea principalelor artere rutiere
Drumurile municipiului şi ale judeţului sunt într-o situaţie care reclamă, de urgenţă, intervenţia administratorilor. Sunt gropi care au devenit, peste noapte, adevărate capcane pentru participanţii la trafic fiind, realmente, un adevărat pericol care poate provoca oricând un accident rutier cu deznodământ tragic...
Conform legislaţiei rutiere în vigoare (Codul Rutier), administratorul drumurilor naţionale este Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, drumurile municipale şi orăşeneşti sunt în subordinea primăriilor, iar drumurile judeţene intră în subordinea Consiliului Judeţean. Legat de starea drumurilor de pe raza judeţului Bihor, putem spune că situaţia nu e tocmai roză. Bunăoară, DN 76, Oradea-Vaşcău, urmează să intre în reabilitare totală, la fel şi DN 19, Oradea-Valea lui Mihai. Problemele mai mari le avem pe drumurile judeţene, orăşeneşti şi municipale. În urma unei discuţii avute cu comisarul de poliţie Silviu Popa, ofiţer în cadrul Serviciului Poliţiei Rutiere Bihor, rezultă că în judeţul Bihor reţeaua de drumuri naţionale cuprinde patru drumuri naţionale europene, patru drumuri naţionale principale şi două drumuri naţionale secundare. Dintre acestea doar unul singur a fost reabilitat, DN 1 (E 60) Cluj - Oradea - Borş finalizat în septembrie 1998, după o proiectare la nivelul anului 1966, numai aşa se explică faptul că pe acest drum nu veţi găsi amenajată nici o bandă suplimentară pentru stocaj în vederea executării virajului la stânga, deşi acest lucru era prevăzut şi în Decretul 328/66 şi nici vreo alveolă pentru oprirea mijloacelor de transport în comun, în afara fluxului circulaţiei, aşa cum prevăd reglementările în domeniu. Despre aceste amenajări rutiere, conducătorii auto din judeţul Bihor află doar din manuale, atunci când se pregătesc pentru obţinerea permisului de conducere. Tot pe acest drum se constată în permanenţă degradarea părţii carosabile la rosturile de la poduri (pod Lugaşu de Jos, pod Uileacu de Criş - Tileagd, pod Oşorhei), precum şi nerefacerea parapeţilor de protecţie distruşi sau degradaţi în ultimii patru, cinci ani (de exemplu, km 566 - 568 Piatra-Craiului, km 587 - 588 Tinăud, km 611 Săbolciu şi pod Oşorhei). Despre starea celorlalte artere principale de pe raza judeţului Bihor putem spune, de asemenea, că toate cele trei drumuri naţionale DN 76 (E 79), DN 79 (E 671) şi DN 19 (E 671) necesită urgent lucrări de reabilitare".
Scurtă radiografie la zi a drumurilor bihorene
DN 76 Oradea - Deva, drum naţional european cu foarte multe gropi care pune în pericol siguranţa participanţilor la trafic. Pe acest drum rămâne în continuare o zonă cu ridicat potenţial de accidente sectorul cuprins între km 129 - 132, între localităţile Pocola şi Răbăgani, necesitând amenajarea celei de-a treia benzi. Şi pe acest drum european lipsesc alveole destinate staţiilor mijloacelor de transport în comun amenajate în afara fluxului circulaţiei, iar starea excesivă de degradare impune reabilitarea de urgenţă a întregului traseu.
DN 19 (E 671) Oradea - Satu-Mare, deşi a fost cuprins în programe ample de reparaţii prin grija Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, calitatea slabă a acestor lucrări este îngrijorătoare, fapt ce ridică mai multe semne de întrebare în privinţa gestionării eficiente a sumelor alocate pentru acest scop. Probleme deosebite sunt şi pe cele două drumuri naţionale secundare DN 1 H Aleşd - Nuşfalău - Şimleu Silvaniei, începând cu amenajarea necorespunzătoare a intersecţiei dintre DN 1 şi DN 1 H, continuând cu porţiuni excesiv degradate ale părţii carosabile, parapeţi de protecţie distruşi, terminând cu podul din Şinteu, unde este surpată o bună parte din drum.
DN 75 Lunca - Vârfop - Arieşeni, drum naţional secundar folosit în mod deosebit în scop turistic şi de agrement, prezintă patru porţiuni unde circulaţia se desfăşoară alternativ pe un singur fir din cauza alunecărilor de teren. La cele două alunecări de teren mai vechi, la care de ani de zile nu s-a luat nici o măsură de remediere în afara semnalizării, s-au mai adăugat alte două porţiuni la începutul anului 2006. Avizarea acceselor în zona drumului public este un proces formal lipsit de fond. Prin avizarea de accese se urmăreşte doar obţinerea de beneficii materiale - colectarea de fonduri şi nu se dă importanţă siguranţei circulaţiei, respectiv nu se urmăreşte realizarea practică a prevederilor din avizele acordate (exemplu Unisolex Aleşd, DN 1, km 588 dreapta, Karpat - Florelia, DN 1, km 592 stânga şi exemplele ar putea continua). Cele mai multe dintre solicitările de avize sunt respinse o dată sau de mai multe ori la nivelul Regionalei Cluj pentru neconformităţi minore, nesemnificative, ceea ce duce la prelungirea duratei de avizare de la câteva luni până la un an. Pentru implementarea accidentelor în baza EAC, pentru identificarea corectă a locurilor accidentelor este necesar să se refacă toate bornele kilometrice şi hectometrice de pe toate drumurile naţionale, atât europene, cât şi cele principale pe care lipsesc aproape în totalitate bornele kilometrice.
Nici Oradea nu este departe de judeţ...
"Din 17 noiembrie 2005, 14,4 km de drum naţional din intravilanul municipiului Oradea au fost transferaţi din administrarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale în administrarea Consiliului Local Oradea. În mod normal, preluarea trebuia făcută atunci când drumurile erau într-o stare tehnică bună. Din păcate, ele au fost preluate când se aflau într-o stare de degradare accentuată, primăria fiind nevoită să aloce sume importante pentru peticirea acestora"- a conchis comisarul Silviu Popa.
Legat de situaţia drumurilor de pe raza municipiului, ne-am adresat şefului Drumuri şi Poduri din cadrul Primăriei, ing. Leontin Pătcaş: "Primăria a alocat 65 de miliarde lei vechi pentru plombarea drumurilor şi 17 miliarde lei vechi pentru amenajarea trotuarelor şi aleilor dintre blocuri. De asemenea, a fost alocată suma de 300 miliarde lei vechi, provenită din împrumutul BCR, pentru reabilitarea şi modernizarea unor artere cum ar fi Republicii, Primăriei, giraţia din Calea Aradului etc. Au fost preluaţi cei 14,4 km de drum naţional, porţiune aflată într-o stare deplorabilă, cu excepţia străzilor Clujului şi Borşului. În ce priveşte drumul de centură dintre străzile Podului-Densusianu-Calea Sântandreiului-Ogorului, aşteptăm Hotărârea de Guvern în vederea preluării acestui tronson de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale. Până atunci, mai peticim pe unde e strict necesar...



Comentarii
Nu există nici un comentariu.