Creşterea populaţiei şi dezvoltarea economiei solicită excesiv resursele de apă, aproape epuizându-le, în unele regiuni sau pe anumite perioade de timp. Acest fenomen se poate manifesta atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ - atunci când există apă, dar nu poate fi utilizată pentru că este poluată. De aceea este necesar să utilizăm în mod raţional şi să protejăm această resursă, care, până la urmă, este tot epuizabilă. O primă măsură ar fi reducerea consumului de apă prin reducerea pierderilor inutile atât la nivelul locuinţelor individuale şi ale sistemelor centralizate de apă, cât şi în activităţi economice din agricultură, industrie şi servicii.
În acest sens, săptămâna trecută a avut loc la Mangalia workshopul "Să păstrăm apele curate", ce a avut drept scop conştientizarea populaţiei cu privire la poluarea apelor, dar şi informarea agenţilor economici cu privire la stoparea devărsării deşeurilor de orice fel în ape. Această acţiune a început pe 22 martie, de Ziua Mediului, şi se doreşte a fi o campanie naţională ce va fi finalizată pe 30 octombrie anul acesta. La întâlnirea de la Mangalia au luat parte reprezentanţi ai celor 11 Direcţii de Ape din ţară, autorităţi locale, mass-media şi ONG-uri şi reprezentanţi ai Holcim România. Marius Postelnicescu, directorul Administraţiei Naţionale a Apelor Române, a declarat că doreşte ca această campanie să aibă efectul scontat, prin conştientizarea populaţiei cu privire la protejarea apelor şi mai ales a plajelor şi falezelor de la Marea Neagră. În cadrul întâlnirilor s-a discutat foarte intens despre problema poluării, despre soluţiile şi măsurile care ar trebui luate pe termen scurt, mediu şi lung. "Pe lângă industrie, care influenţează într-un mod extrem de negativ calitatea apei, autorităţile au şi ele un cuvânt greu de spus, deoarece sistemele de canalizare cu staţii de epurare la standardele cerute de lege sunt aproape inexistente", a precizat Marius Postelnicescu. Printre cei invitaţi la malul mării s-a numărat şi jurnalistul Mircea Toma, un ecologist convins care, alături de alţi colegi, a reuşit să facă din plaja de la Vama Veche singura plajă din ţară unde operatorii economici nu pot folosi mobilier de plajă decât din materiale naturale. În opinia acestuia pentru a reduce poluare este nevoie de o legislaţie adecvată şi de o schimbare a mentalităţii populţiei.

Coşuri selective de la Holcim
În ajutorul campaniei "Să păstrăm apele curate" a sărit şi compania Holcim România, care a devenit partener din această lună. Aceasta a pus la dispoziţia Direcţiilor 300 de coşuri selective pentru hârtie, PET-uri şi doze, ce vor fi montate pe malul râurilor şi în zona falezelor. În judeţul Bihor vor ajunge 60 astfel de containere, ce vor fi amplasate în trei oraşe: Oradea, Beiuş şi Aleşd, în perioada 29-30 septembrie, capacitatea unui coş fiind de aproximativ 52 de litri.

Soluţii Olandeze pentru litoralul românesc
În ultima zi a întâlnirii, cei prezenţi au avut posibilitatea să afle de la reprezentanţii olandezi posibilităţile de stagnare a eroziunii plajelor, în acest sens fiind realizat un proiect româno-olandez denumit "Implimentarea de noii strategii privind managmentul plajelor de pe litorarul românesc - zona pilot Mangalia". De altfel, olandezii s-au implicat şi în proiectul privind lucrările de reabilitare a râului Crişul Repede pe sectorul aflat în aval de Priza de Apă de la Oradea, şi în proiectul de elaborare a unui studiu de cercetare care să stea la baza unui studiu de fezabilitate privind crearea unor zone umede pe Crişul Negru. În cadrul proiectului "Să păstrăm apele curate", Administraţia Naţională a Apelor Române a mai întreprins şi alte acţiuni cu mesaje sugestive despre poluare, cum ar fi "Cum să prinzi un PETste" sau "Cum să prinzi o meDOZĂ". Este bine de ştiut că prin reciclarea unui flacon de plastic se economiseşte energie suficientă pentru funcţionarea unui bec de 60W timp de şase ore, în condiţiile în care un flacon poate "supravieţui" un milion de ani. Dacă populaţia nu va conştientiza aceste lucruri, dintre sutele de gunoaie care ocupă plajele, cine le va strânge, vânturile sau valurile?