Bun comun sau propriu?

Numele meu este N.S., am 32 de ani, locuiesc în mediul rural şi aş dori să ştiu dacă în timpul căsătoriei unul dintre soţi primeşte de la părinte un imobil de locuit sub formă de donaţie, celălalt soţ are drept de proprietate asupra acelui imobil sau nu, în cazul în care el nu figurează în acel act notarial?

Regimul matrimonial este reglementat de Codul Familiei, act normativ care prevede atât categoriile de bunuri comune ale soţilor, cât şi pe acelea care sunt bunuri proprii ale fiecărui soţ. Astfel, articolul 31 alineatul 1 litera b) din Codul Familiei prevede că bunurile dobândite în timpul căsătoriei prin moştenire legală sau donaţie sunt bunuri proprii ale soţului dobânditor, asta numai dacă dispunătorul nu a prevăzut că ele vor fi comune. Acest lucru înseamnă că, în situaţia în care contractul de donaţie nu conţine prevederea expresă că imobilul a fost donat ambilor soţi, cu intenţia de a deveni bun comun al acestora, legea îl consideră bun propriu al soţului-donatar şi nu va fi inclus la partaj în caz de divorţ.