Contestarea procesului-verbal de contravenţie M.M., de 29 de ani, din mediul urban, întreabă unde poate contesta un proces-verbal de constatare a unei contravenţii. Conform art. 31 şi următoarele din Ordonanţa nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia. Partea vătămată poate face plângere numai în ceea ce priveşte despăgubirea, iar cel căruia îi aparţin bunurile confiscate, altul decât contravenientul, numai în ceea ce priveşte măsura confiscării. Plângerea însoţită de copia de pe procesul-verbal de constatare a contravenţiei se depune la organul din care face parte agentul constatator, acesta fiind obligat să o primească şi să înmâneze depunătorului o dovadă în acest sens. Plângerea împreună cu dosarul cauzei se trimit de îndată judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia. Plângerea suspendă executarea. Plângerea persoanelor prevăzute mai sus suspendă executarea numai în ceea ce priveşte despăgubirea sau, după caz, măsura confiscării. Judecătoria va fixa termen de judecată, care nu va depăşi 30 de zile, şi va dispune citarea contravenientului sau, după caz, a persoanei care a făcut plângerea, a organului care a aplicat sancţiunea, a martorilor indicaţi în procesul-verbal sau în plângere, precum şi a oricăror alte persoane în măsură să contribuie la rezolvarea temeinică a cauzei. În cazul în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie, judecătoria va cita şi societatea de asigurări menţionată în procesul-verbal de constatare a contravenţiei. Instanţa competentă să soluţioneze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o şi pe celelalte persoane citate, dacă aceştia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal, şi hotărăşte asupra sancţiunii, despăgubirii stabilite, precum şi asupra măsurii confiscării. Hotărârea judecătorească prin care s-a soluţionat plângerea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la secţia contencios administrativ a tribunalului. Motivarea recursului nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi susţinute şi oral în faţa instanţei. Recursul suspendă executarea hotărârii. Plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor se soluţionează cu precădere. Plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, recursul formulat împotriva hotărârii judecătoreşti prin care s-a soluţionat plângerea, precum şi orice alte cereri incidente sunt scutite de taxa judiciară de timbru. Tichetele de creşă B.D., de 31 de ani, din mediul urban, ar dori să ştie în ce condiţii beneficiază de tichete de creşă. Conform articolului 3 din Legea nr. 193/2006 privind acordarea tichetelor cadou şi a tichetelor de creşă, acestea din urmă se acordă angajaţilor din cadrul următoarelor unităţi: societăţile comerciale, regiile autonome, societăţile şi companiile naţionale, instituţiile din sectorul bugetar, unităţile cooperatiste, celelalte persoane juridice, precum şi persoanele fizice care încadrează personal pe bază de contract individual de muncă; acestea pot utiliza bilete de valoare sub forma tichetelor cadou şi a tichetelor de creşă. Suma individuală acordată pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani sub forma tichetelor de creşă se asigură integral din costuri de către angajator. Tichetele de creşă se acordă la cerere, unuia dintre părinţi sau, opţional, tutorelui, celui căruia i s-au încredinţat copii spre creştere şi educare ori în plasament familial, pe baza livretului de familie. Tichetele de creşă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unităţile din sectorul bugetar şi, potrivit prezentei legi, pentru celelalte categorii de angajatori, în limita bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat. Tichetele de creşă se acordă angajaţilor care nu beneficiază de concediul şi de indemnizaţia acordate pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv de până la 3 ani - în cazul copilului cu handicap. Tichetele cadou şi tichetele de creşă se emit de către unităţile cu activitate specializată în domeniul care face obiectul prezentei legi, denumite în continuare unităţi emitente. Unităţile emitente desfăşoară activitatea prevăzută mai sus numai pe baza autorizaţiei de funcţionare acordate de Ministerul Finanţelor Publice. Autorizaţia de funcţionare se acordă potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Finanţelor Publice, astfel încât să se asigure dezvoltarea concurenţială a serviciilor prevăzute de prezenta lege. Angajatorul distribuie salariaţilor tichete de creşă lunar. Tichetele de creşă pot fi utilizate numai pentru achitarea taxelor la creşa unde este înscris copilul salariatului. Tichetele de creşă pot fi utilizate în relaţia cu creşele cu care unităţile emitente au contractat prestarea serviciilor respective. Se interzice acordarea unui rest de bani la tichetul de creşă. Angajatorul împreună cu organizaţiile sindicale legal constituite sau, acolo unde nu este constituit un sindicat, cu reprezentantul salariaţilor, stabilesc de comun acord unitatea emitentă a tichetelor de creşă cu care vor contracta prestarea serviciilor corespunzătoare şi a tichetelor cadou în cazul cheltuielilor sociale. Unităţile emitente au obligaţia de a transmite angajatorilor lista unităţilor corespunzătoare reţelei utilizate, la care salariaţii pot folosi tichete de creşă. La stabilirea acestor unităţi va fi avută în vedere calitatea serviciilor. Sporurile fac parte din baza de calcul a pensiei? M.S., de 71 de ani, din mediul urban, vrea să afle dacă la determinarea punctajelor anuale pentru calculul pensiei se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare. Conform articolului 164 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă, astfel: a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977; b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991; c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991. La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute mai sus se au în vedere şi sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înregistrate în carnetul de muncă. La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute mai sus se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare. Sporul de vechime care se utilizează la stabilirea punctajelor anuale este următorul: a) perioada 1 martie 1970 - 1 septembrie 1983: 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani; 5% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani; 7% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 de ani; 10% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani; b) perioada 1 septembrie 1983 - 1 aprilie 1992: 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 3-5 ani; 6% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani; 9% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani; 12% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 de ani; 15% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani. Pentru perioada de după 1 aprilie 1992 sporul de vechime utilizat la stabilirea punctajelor anuale este cel înregistrat în carnetul de muncă. Pentru perioadele anterioare anului 1938, precum şi pentru perioada cuprinsă între 1939-1946 inclusiv, la stabilirea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu anual corespunzător anului 1938. Pentru perioadele anterioare anului 1949 se va utiliza salariul minim corespunzător anului 1949. Cum se pedepseşte violenţa? A.C., de 31 de ani, din mediul urban, ar dori să ştie care este prevederea legală referitoare la lovire sau alte violenţe. Conform articolului 180 din Codul Penal, lovirea sau orice acte de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice se pedepsesc cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă. Dacă aceste fapte sunt săvârşite asupra membrilor familiei se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă. Lovirea sau actele de violenţă care au pricinuit o vătămare ce necesită pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 20 de zile se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. Faptele prevăzute mai sus săvârşite asupra membrilor familiei se pedepsesc cu închisoare de la unu la 2 ani sau cu amendă. Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. În cazul faptelor săvârşite asupra membrilor familiei acţiunea penală se pune în mişcare şi din oficiu. Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală, producându-şi efectele şi în cazul în care acţiunea penală a fost pusă în mişcare din oficiu. Când are loc Referendumul pentru demiterea preşedintelui? Z.M., de 60 de ani, din mediul urban, doreşte să ştie dacă au apărut reglementări în ceea ce priveşte data referendumului naţional pentru demiterea preşedintelui României. Conform articolului 1 şi următoarele din Hotărârea nr. 21/2007 privind stabilirea obiectului şi a datei referendumului naţional pentru demiterea preşedintelui României, cetăţenii României sunt chemaţi să îşi exprime voinţa prin vot, în cadrul unui referendum naţional pentru demiterea preşedintelui României, care este obligatoriu. Referendumul naţional pentru demiterea preşedintelui României va avea loc în data de 19 mai 2007. Cetăţenii care participă la referendum au dreptul să se pronunţe prin "DA" sau "NU" la următoarea întrebare înscrisă pe buletinul de vot: "Sunteţi de acord cu demiterea preşedintelui României, domnul Traian Băsescu?" În situaţia în care Curtea Constituţională va stabili că nu au fost îndeplinite condiţiile de valabilitate stabilite de lege, Parlamentul României va lua act de hotărârea acesteia şi va decide asupra procedurii de urmat. Data referendumului naţional se aduce la cunoştinţă prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, precum şi prin presă, radio şi televiziune. Campania pentru referendum începe la data aducerii la cunoştinţă publică a datei referendumului şi se încheie vineri, 18 mai 2007, ora 8.00. În vederea repartizării şi monitorizării timpilor de antenă se constituie o comisie parlamentară specială. Comisia prevăzută mai sus este formată din 15 deputaţi şi senatori, desemnaţi cu respectarea configuraţiei politice a Parlamentului României, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului, preşedintele Societăţii Române de Radiodifuziune, preşedintele Societăţii Române de Televiziune şi un reprezentant al domnului Traian Băsescu, preşedintele suspendat al României.