Pensia anticipată Z.N., de 57 ani, din mediul urban, solicită informaţii cu privire la condiţiile în care poate beneficia de pensie anticipată. Beneficiază de pensie anticipată asiguraţii care au depăşit stagiul complet de cotizare cu cel puţin 10 ani. Aceştia pot solicita pensionarea cu cel mult 5 ani înaintea vârstei standard de pensionare. Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi. Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza în termen de 13 ani începând cu 2001, prin creşterea vârstei de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei şi de la 62 de ani pentru bărbaţi. Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei şi de 35 de ani pentru bărbaţi. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza în termen de 13 ani începând cu 2001, prin creşterea acestuia, pornindu-se de la 25 de ani pentru femei şi de la 30 de ani pentru bărbaţi. În luna iunie 2005 La femei - vârsta standard de pensionare este de 57/7 luni, iar stagiul complet de cotizare este de 25/7 luni La bărbaţi - vârsta standard de pensionare este de 62/7 luni, iar stagiul complet de cotizare este de 30/7 luni La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se au în vedere perioadele în care asiguratul a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora şi cele în care a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită sau a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat, precum şi perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate. Dobândirea personalităţii juridice D.I., de 34 ani, din mediul urban, doreşte să afle informaţii cu privire la cuprinsul actului constitutiv şi al statutului fundaţiei. Conform articolului 16 din Ordonanţa Guvernului 26 din 2000, în vederea dobândirii personalităţii juridice, fondatorul sau, după caz, fondatorii încheie actul constitutiv şi statutul fundaţiei, în formă autentică sub sancţiunea nulităţii absolute. Actul constitutiv al fundaţiei cuprinde sub sancţiunea nulităţii absolute: a) datele de identificare a fondatorului sau, după caz, a fondatorilor: numele sau denumirea şi, după caz, domiciliul sau sediul acestora; b) scopul fundaţiei; c) denumirea fundaţiei; d) sediul fundaţiei; e) durata de funcţionare a fundaţiei - pe termen determinat, cu indicarea expresă a termenului sau, după caz, pe termen nedeterminat; f) patrimoniul iniţial al fundaţiei; g) componenţa nominală a celor dintâi organe de conducere, administrare şi control ale fundaţiei ori regulile pentru desemnarea membrilor acestor organe; h) persoana sau persoanele împuternicite să desfăşoare procedura de dobândire a personalităţii juridice; i) semnăturile fondatorului sau, după caz, ale fondatorilor. Statutul cuprinde, sub sancţiunea nulităţii absolute: a) elementele prevăzute mai sus, cu excepţia celor de la lit. g) şi h); b) explicitarea scopului şi a obiectivelor fundaţiei; c) categoriile de resurse patrimoniale ale fundaţiei; d) atribuţiile organelor de conducere, administrare şi control ale fundaţiei; e) procedura de desemnare şi de modificare a componenţei organelor de conducere, administrare şi control, pe parcursul existenţei fundaţiei; f) destinaţia bunurilor, în cazul dizolvării fundaţiei. Ce acte se anexează cererii de încuviinţare a adopţiei? D.P., de 25 ani, din mediul urban, întreabă ce acte trebuie anexate cererii de încuviinţare a adopţiei. Conform articolului 35 din Legea 273 din 2004, privind regimul juridic al adopţiei, cererea de încuviinţare a adopţiei este însoţită de următoarele acte: a) certificatul de naştere al copilului, în copie legalizată; b) certificatul medical privind starea de sănătate a copilului, eliberat de către unităţi publice nominalizate de către direcţia de sănătate publică; c) atestatul valabil al adoptatorului sau familiei adoptatoare; d) hotărârea judecătorească irevocabilă de încredinţare în vederea adopţiei; e) certificatele de naştere ale adoptatorului sau ale soţului şi soţiei din familia adoptatoare, în copie legalizată; f) certificatul de căsătorie al adoptatorului sau al soţilor din familia adoptatoare, în copie legalizată; g) cazierul judiciar al adoptatorului sau, după caz, al fiecărui membru al familiei adoptatoare; h) certificatul medical privind starea de sănătate a adoptatorului, eliberat de medicul de familie pe lista căruia este înscris; i) documentele doveditoare cu privire la exprimarea consimţământului părinţilor fireşti, în măsura în care nu s-a pronunţat anterior o hotărâre judecătorească de încuviinţare a deschiderii procedurii adopţiei interne a copilului. Cazuri în care angajatorul nu poate desface contractul de muncă U.H., de 26 ani, din mediul rural, întreabă dacă angajatorul are posibilitatea legală de a desface contractul individual de muncă unei persoane aflate în concediu de risc maternal. Conform articolului 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 96 din 2003, este interzis angajatorului să dispună încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu în cazul: a) salariatei care se află în concediu de risc maternal; b) salariatei care se află în concediu de maternitate; c) salariatei care se află în concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, în vârstă de până la 3 ani; d) salariatei care se află în concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, în vârstă de până la 18 ani. Facilităţi pentru angajarea persoanelor cu handicap S.D., de 29 ani, din mediul urban, ne întreabă care sunt facilităţile acordate pentru încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap şi cât timp este obligat angajatorul să menţină contractul de muncă. Subvenţia se acordă angajatorilor pe o perioadă de 12 luni de la data încheierii convenţiei. Subvenţia reprezintă un salariu de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se face plata acordată pentru fiecare persoană încadrată. Angajatorii sunt obligaţi să menţină raporturile de muncă sau de serviciu cel puţin 2 ani de la data încadrării. Unde pot fi sesizate actele de discriminare? A.I., de 38 ani, din mediul urban, ar vrea să ştie unde se poate adresa pentru a sesiza refuzul unui cabinet medical de a-i acorda servicii de stomatologie datorită unei boli transmisibile. Orice sesizare cu privire la acte de discriminare poate fi adresată Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. Coordonatele acestuia sunt: str. Valter Mărăcineanu nr. 1 - 3, sector 1, Bucureşti Tel/fax: 021-312.65.85; 021-312.65.78; e-mail: www.cncd.org.ro Asistenţa socială a persoanelor vârstnice K.I., de 65 ani, din mediul urban, întreabă care este procedura prin care un vârstnic poate să se protejeze de un abuz la momentul încheierii unui contract de întreţinere între persoana vârstnică şi o persoană din afara familiei. Conform Legii nr. 17/2002 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, art. 30, 31, 32, orice persoană vârstnică poate solicita, la încheierea unui act juridic de înstrăinare a bunurilor, asistenţă din partea Autorităţii Tutelare. Persoana vârstnică va fi asistată, la cererea acesteia sau din oficiu, după caz, în vederea încheierii unui act juridic de înstrăinare, cu titlu oneros sau gratuit, a bunurilor ce-i aparţin, în scopul întreţinerii şi îngrijirii sale, de un reprezentant al autorităţii tutelare a consiliului local în a cărui rază teritorială domiciliază persoana vârstnică respectivă. Obligaţia de întreţinere şi de îngrijire, precum şi modalităţile practice de executare a lor vor fi menţionate expres în actul juridic încheiat de notarul public. Autoritatea tutelară a consiliului local în a cărui rază teritorială domiciliază persoana vârstnică va primi din oficiu un exemplar al actului juridic încheiat conform art. 30 şi 31. În Oradea, Autoritatea Tutelară se gaseşte în cadrul Primăriei Oradea. Cum poate fi schimbat medicul de familie? Z.H., de 34 ani, din mediul urban, întreabă cum trebuie să procedeze pentru a-şi schimba medicul de familie. Schimbarea medicului de familie nu se poate face decât după cel puţin 3 luni de la ultima înscriere. Asiguraţii care doresc să îşi schimbe medicul de familie vor adresa o cerere medicului de familie la care doresc să se înscrie, precizând numele medicului de la care pleacă. Medicul de familie primitor are obligaţia să anunţe în scris, în maximum 15 zile, medicul de familie de la care a plecat asiguratul, precum şi casa de asigurări de sănătate. Medicul de familie de la care pleacă asiguratul trebuie să transfere fişa medicală, prin poştă, medicului primitor, în termen de 15 zile de la solicitare. Cabinetul medical de la care pleacă asiguratul păstrează minimum 1 an o copie după fişa medicală a acestuia. Cine poate fi asistent maternal? A.D., de 24 ani, ne întreabă ce condiţii trebuie să îndeplinească o persoană pentru a deveni asistent maternal. Asistentul maternal profesionist este persoana fizică, atestată în condiţiile Hotărârii de Guvern nr. 679/2003, care asigură prin activitatea pe care o desfăşoară la domiciliul său creşterea, îngrijirea şi educarea, necesare dezvoltării armonioase a copiilor pe care îi primeşte în plasament sau în încredinţare. Pot fi atestate ca asistent maternal profesionist numai persoanele care îndeplinesc următoarele condiţii: a) au capacitate deplină de exerciţiu; b) prin comportamentul lor în societate, starea sănătăţii şi profilul lor psihologic, prezintă garanţii pentru îndeplinirea corectă a obligaţiilor care revin unui părinte, referitoare la creşterea, îngrijirea şi educarea copiilor săi; c) au în folosinţă o locuinţă care acoperă necesităţile de preparare a hranei, igienă, educaţie şi odihnă ale utilizatorilor săi, inclusiv cele ale copiilor care urmează a fi primiţi în plasament sau în încredinţare; d) au urmat cursurile de formare profesională organizate de serviciul public specializat pentru protecţia copilului sau organismul privat autorizat care efectuează evaluarea pentru acordarea atestatului de asistent maternal profesionist. Nu poate fi asistent maternal profesionist: a) persoana care a suferit o condamnare prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni; b) părintele decăzut din drepturile părinteşti sau cel al cărui copil a fost declarat abandonat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă; c) persoana care suferă de boli cronice transmisibile. Persoana care desfăşoară o activitate salarizată, alta decât cea de asistent maternal, poate deveni asistent maternal profesionist numai cu condiţia încetării contractului individual de muncă pe baza căruia îşi desfăşoară respectiva activitate salarizată. Bursa de studii pentru studenţii din mediul rural M.S., de 20 ani, din mediul rural, doreşte să afle ce condiţii trebuie să îndeplinească pentru a primi bursă de studii pentru studenţii cu domiciliul în mediul rural. Pentru a beneficia de aceste burse de studii studenţii din instituţiile de învăţământ superior acreditate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) să aibă domiciliul în mediul rural; b) să nu aibă restanţe la examene pe perioada în care primesc bursă de studiu şi să nu repete nici un an universitar; c) să se oblige prin contract ca după terminarea studiilor universitare să profeseze în învăţământul din mediul rural, în specialităţile pentru care s-au pregătit. În cazul în care există mai multe cereri decât numărul de burse aprobat, studenţii bursieri sunt selectaţi prin concurs.