Cum ne sunt calculate sporurile?

C.P., de 50 de ani, din mediul rural, doreşte să ştie care este procedura de calculare a sporurilor.

Conform Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile şi adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice. Pentru perioadele în care Comisia Naţională pentru Statistică a comunicat numai salariul mediu brut lunar pe economie la nivel anual punctajul anual al asiguratului se determină ca raport între media lunară din anul respectiv a salariilor brute individuale, inclusiv sporurile şi adaosurile, sau, după caz, a venitului asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, şi salariul mediu brut lunar pe economie din anul respectiv, comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice. Pentru lunile pentru care Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice nu a comunicat încă salariul mediu brut lunar pe economie se utilizează (pentru întreaga lună) ultimul salariu mediu brut lunar pe economie comunicat.
Punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor de mai sus se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuţii de asigurări sociale. La determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă, astfel: salariile brute, până la data de 1 iulie 1977; salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991; salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991. La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute se au în vedere şi sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înregistrate în carnetul de muncă. La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salarii se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare. Sporul de vechime care se utilizează la stabilirea punctajelor anuale este următorul: a) perioada 1 martie 1970 - 1 septembrie 1983: 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani; 5% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani; 7% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 de ani; 10% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani; b) perioada 1 septembrie 1983 - 1 aprilie 1992: 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 3-5 ani; 6% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani; 9% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani; 12% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 de ani; 15% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani. Pentru perioada de după 1 aprilie 1992, sporul de vechime utilizat la stabilirea punctajelor anuale este cel înregistrat în carnetul de muncă.

Pot să păstrez numele după căsătorie?

A.A., de 28 de ani, din mediul urban, întreabă dacă soţii pot să îşi păstreze numele după căsătorie.

Conform Codului Familiei, încheierea casatorii, viitorii soţi vor declara, în fata ofiţerului de stare civila, numele pe care s-au învoit să-l poarte în căsătorie.
Soţii pot: 1.să-şi păstreze numele lor dinaintea căsătoriei; 2. să ia numele unuia sau altuia dintre ei; 3. să ia numele lor reunite.
Soţii sunt obligaţi să poarte în timpul căsătoriei numele comun declarat. Daca soţii s-au învoit să poarte în timpul căsătoriei un nume comun şi l-au declarat la încheierea căsătoriei fiecare dintre soţi nu va putea cere schimbarea acestui nume, pe cale administrativa, decât cu consimţământul celuilalt soţ.

Ce trebuie să ştiu ca beneficiar al programului Euro 200?

B.A., de 35 de ani, din mediul urban, este beneficiar al programului Euro 200. Doreşte să ştie în ce perioadă poate să ridice cuponul şi dacă are anumite obligaţii.

Conform legii nr. 269 din 16 iunie 2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare, normele de aplicare ale acesteia, beneficiarii prevederilor prezentei legi sunt familiile cu elevi şi/sau studenţi ai învăţământului de stat sau particular acreditat, în vârsta de pana la 26 de ani, care provin din familii cu venituri brute lunare de maximum 150 lei pe membru de familie. Configuraţia minimă obligatorie a calculatoarelor pentru achiziţionarea cărora se acordă ajutor financiar potrivit Legii nr.269/2004, cu modificările ulterioare este un calculator cu procesor cu procesor 2 Ghz, 1 GB RAM şi 160 GB hard-disk şi software de bază., sau echivalent. Calculatorul personal este constituit minim din procesor, memorie volatilă, dispozitive de stocare permanenta (hard-disk), tastatură, mouse şi monitor. În perioada 24 mai - 1 iulie, beneficiarii pot ridica cupoanele la şcoala din localitatea de domiciliu. Înstrăinarea calculatoarelor înainte de expirarea perioadei de 3 ani de la cumpărarea acestora este interzisă. Nerespectarea acestor condiţii atrage răspunderea celor vinovaţi şi se sancţionează cu restituirea echivalentului în lei al ajutorului financiar acordat, calculat la cursul de schimb de la data constatării. Constatarea nerespectării prevederilor prezentei legi se efectuează de persoane împuternicite în acest scop de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi de alte instituţii abilitate de lege pentru a efectua controale în domeniul financiar-bugetar. Agentul economic va vinde calculatorul numai după verificarea autenticităţii bonului valoric şi a identităţii persoanei solicitante, în raport cu lista publicată în Monitorul Oficial al României şi prin intermediului Portalului pentru achiziţii PC cu ajutor financiar. Între agentul economic şi beneficiar se va încheia un proces verbal de predare primire conform legislaţiei. În cazul vânzării în rate, între agentul economic şi beneficiar se va încheia atât un proces-verbal de predare-primire, cât şi un contract. Agentul economic vânzător va elibera elevului/studentului beneficiar o factură sau o factură fiscală, după caz, corespunzătoare valorii calculatorului achiziţionat, pe care se va nota faptul că Inspectoratul şcolar/instituţia de învăţământ superior va achita echivalentul în lei al sumei de 200 Euro, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României pentru ultima zi a lunii precedente achiziţiei. Persoanele beneficiare sunt obligate ca în termen de 5 de zile de la data primirii facturii sau a facturii fiscale, după caz, şi semnării procesului verbal de predare-primire să predea o copie a acestora la unitatea/instituţia de învăţământ care i-a eliberat bonul valoric. Până în data de 20 august se depun facturile şi proceselor verbale la şcoli. Agentul economic care vinde calculatorul este obligat să emită un certificat de garanţie pe o perioadă de 24 de luni de la data vânzării calculatorului. Beneficiarii Legii nr. 269/2004 se pot prezenta la oricare agent economic care comercializează calculatoare, şi pot achiziţiona calculatoare, în baza bonului valoric în original, achitând diferenţa de preţ care depăşeşte contravaloarea ajutorului financiar. În situaţia în care furnizorul acceptă, diferenţa de preţ poate fi plătită de beneficiar şi în rate. În aceste cazuri, bonul valoric obţinut de către beneficiari de la unităţile/instituţiile de învăţământ poate constitui avans pentru achiziţionarea calculatoarelor. Este interzisă acordarea de către agentul economic a unui rest de bani la bonul valoric.

Condiţii pentru obţinerea pensiei anticipate

C.F., de 45 de ani, din mediul rural, doreşte să ştie care sunt condiţiile pentru obţinerea pensiei anticipată.

Conform Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, asiguraţii care au depăşit stagiul complet de cotizare cu cel puţin 10 ani pot solicita pensia anticipată cu cel mult 5 ani înaintea vârstelor standard de pensionare. La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate parţiale nu se au in vedere perioadele in care asiguratul: a beneficiat de pensie de invaliditate; a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţiile absolvirii acestora; a satisfăcut serviciul militar, ca militar in termen sau militar cu termen redus, concentrat, mobilizat sau in prizonierat Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte în aceleaşi condiţii cu cel al pensiei pentru limita de vârsta. La împlinirea vârstelor standard de pensionare prevăzute de lege pensia anticipata devine pensie pentru limita de vârsta şi se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate in perioada de anticipare.

Facilităţi pentru persoane cu dizabilităţi

S.V., de 25 de ani, din mediul urban ar vrea să afle care sunt facilităţile pentru persoanele cu dizabilităţi şi dacă un copil cu handicap poate beneficia de învăţământ la domiciliu.

Conform Legii nr. 448 din 18 decembrie 2006 privind protecţia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, persoanele cu handicap sunt acele persoane cărora mediul social, neadaptat deficienţelor lor fizice, senzoriale, psihice, mentale, le împiedică total sau le limitează accesul cu şanse egale la viaţa socială, potrivit vârstei, sexului, factorilor materiali, sociali şi culturali proprii, necesitând măsuri de protecţie specială în sprijinul integrării lor sociale şi profesionale. Persoanele cu handicap beneficiază de drepturi la: a) ocrotirea sănătăţii - prevenire, tratament si recuperare; b) educaţie şi formare profesională; c) ocuparea si adaptarea locului de munca, orientare si reconversie profesionala; d) asistenţa sociala, respectiv servicii sociale şi prestaţii sociale; e) locuinţa, amenajarea mediului de viata personal ambiant, transport, acces la mediul fizic, informaţional şi comunicaţional; f) petrecerea timpului liber, acces la cultură, sport, turism; g) asistenţă juridică; h) facilităţi fiscale; i) evaluare şi reevaluare prin examinarea la domiciliu a persoanelor nedeplasabile de câtre membrii comisiei de evaluare, la un interval de 2 ani. În cadrul procesului de învăţământ, indiferent de nivelul acestuia, persoanele cu handicap au dreptul la: a) servicii educaţionale de sprijin; b) dotarea cu echipament tehnic adaptat tipului şi gradului de handicap si utilizarea acestuia; c) adaptarea mobilierului din sălile de curs; d) manuale şcolare şi cursuri în format accesibil pentru elevii şi studenţii cu deficienţe de vedere;
e) utilizarea echipamentelor şi softurilor asistive în susţinerea examenelor de orice tip si nivel. Preşcolarii, elevii şi studentei cu handicap, împreuna cu asistenţii personali si asistenţii personali profesionişti, după caz, au dreptul la locuri gratuite in tabere de odihna, o data pe an, indiferent de forma de învăţământ.

Alocaţia familială complementară

J.L., de 23 de ani, din mediul urban, ar dori să ştie care este cuantumul alocaţiei familiale complementare şi al alocaţiei de susţinere pentru familia monoparentală.

Conform H.G. nr. 8/2008 privind corectarea limitelor de venituri şi indexarea cuantumului alocaţiei familiale complementare şi al alocaţiei de susţinere pentru familia monoparentală, începând cu luna ianuarie 2008, limita de venituri prevăzută la art. 2 şi 7 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 105/2003 privind alocaţia familială complementară şi alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală, aprobată cu completări prin Legea nr. 41/2004, este de 184 lei. Cuantumul alocaţiei familiale complementare, prevăzut la art. 3 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 105/2003, aprobată cu completări prin Legea nr. 41/2004, este de: 38 lei pentru familia cu un copil; 44 lei pentru familia cu doi copii; 49 lei pentru familia cu trei copii şi 54 lei pentru familia cu patru sau mai mulţi copii. Cuantumul alocaţiei de susţinere pentru familia monoparentală, prevăzut la art. 8 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 105/2003, aprobată cu completări prin Legea nr. 41/2004, este de 54 lei pentru familia cu un copil; 65 lei pentru familia cu doi copii; 73 lei pentru familia cu trei copii şi 83 lei pentru familia cu patru sau mai mulţi copii.

Prescrierea dreptului de a stabili obligaţii fiscale

A.L., de 56 de ani, din mediul rural, ar dori să ştie în ce termen se prescrie dreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale.

Conform art. 91 şi următoarele din Codul de Procedură Fiscală, dreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel. Termenul de prescripţie a dreptului începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală, dacă legea nu dispune altfel. Dreptul de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 10 ani în cazul în care acestea rezultă din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală. Acest termen curge de la data săvârşirii faptei ce constituie infracţiune sancţionată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Termenele prevăzute mai sus se întrerup şi se suspendă în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege pentru întreruperea şi suspendarea termenului de prescripţie a dreptului la acţiune potrivit dreptului comun. Termenul de prescripţie a dreptului de stabilire a obligaţiei fiscale se suspendă pe perioada cuprinsă între momentul începerii inspecţiei fiscale şi momentul emiterii deciziei de impunere ca urmare a efectuării inspecţiei fiscale. Dacă organul fiscal constată împlinirea termenului de prescripţie a dreptului de stabilire a obligaţiei fiscale, va proceda la încetarea procedurii de emitere a titlului de creanţă fiscală.

Vârsta minimă pentru căsătorie

D.F., de 21 de ani, din mediul rural, ar dori să ştie care este vârsta minimă de căsătorie.

Conform art. 4 din Codul Familiei, vârsta minimă de căsătorie este de optsprezece ani. Pentru motive temeinice, minorul care a împlinit vârsta de şaisprezece ani se poate căsători în temeiul unui aviz medical, cu încuviinţarea părinţilor săi ori, după caz, a tutorelui şi cu autorizarea direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul.
Dacă unul dintre părinţi este decedat sau se află în imposibilitate de a-şi manifesta voinţa, încuviinţarea celuilalt părinte este suficientă. Dacă nu există nici părinţi, nici tutore care să poată încuviinţa căsătoria, este necesară încuviinţarea persoanei sau a autorităţii care a fost abilitată să exercite drepturile părinteşti.