Stagiu de cotizare G.P. în vârstă de 35 ani, domiciliată în mediu rural, doreşte să afle care este durata minimă a stagiului de cotizare şi posibilitatea ca soţul să fie cel care beneficiază de indemnizaţie de creştere a copilului, în cazul în care soţia nu are stagiul minim de cotizare. În conformitate cu legislaţia în vigoare, asiguraţii trebuie să îndeplinească condiţia stagiului de cotizare de cel puţin 10 luni în ultimele 12 luni anterioare datei naşterii copilului. În situaţia în care naşterea se produce înainte de termen, stagiul de cotizare necesar deschiderii dreptului se diminuează cu perioada cuprinsă între data naşterii copilului şi data prezumată a naşterii, certificată de medicul de specialitate. Dacă unul dintre cei doi soţi a realizat stagiul de cotizare menţionat anterior, poate beneficia de concediul pentru creşterea copilului, până la vârsta de doi ani, respectiv trei ani pentru copilul cu handicap. În cazul în care soţul solicită concediul acesta este definit ca fiind concediu paternal. Certificat de handicap B.F. în vârstă de 34 ani, cu domiciliul în mediu rural, este interesat să cunoască modul în care poate obţine certificatul de handicap. Persoanele cu handicap fizic, senzorial, psihic sau mental se vor adresa medicului de familie care face o trimitere către comisia de expertiză teritorială, specificând în afara datelor de identitate şi diagnosticul clinic cu care persoana în cauză este în evidenţă cabinetului său. Această trimitere va fi însoţită, după caz, de biletele de ieşire din spital, examinările clinice sau de laborator etc. Persoanele care solicită eliberarea unui certificat de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap vor prezenta actul de identitate; trimitere de la medicul de familie; acte medicale (dacă este posibil). Documentele vor fi depuse la comisia de expertiză medicală a persoanelor cu handicap de pe lângă inspectoratele de stat teritoriale pentru persoanele cu handicap. Secretarul comisiei are obligaţia să primească dosarul şi să sprijine persoana solicitantă pentru a produce acele acte care lipsesc şi fără de care comisia nu poate realiza expertizarea. Contribuţie la Fondul Asigurărilor de Sănătate K.T.în vârstă de 37 de ani, cu domiciliul în mediul urban, ne întreabă care este cuantumul venitului aplicat retroactiv pentru contribuţia la Fondul Asigurarilor Sociale de Sănătate, în cazul în care contribuţia nu a fost achitată integral. Conform Codului de Procedură Fiscală din anul 2004, venitul care se aplică pentru cheltuielile retroactive este salariul minim de la data când ar fi trebuit făcută plata. ex: dacă în luna Mai 2005, salariul minim pe economie este de 3.100.000 lei, şi se efectuează plata cu întârziere a contribuţiei aferente anului 2004, cuantumul venitului aplicat pentru calcularea datoriei este salariul minim aferent anului 2004, respectiv 2.800.000 lei. Transferul pe post Poate o persoană să refuze transferul de pe un post de profesor în Oradea pe un post de profesor în mediul rural, doreşte să afle N.G., de 38 ani, domiciliat în mediu urban? Conform articolului 42 din Codul Muncii "locul muncii poate fi modificat unilateral de către angajator prin delegarea sau detaşarea salariatului într-un alt loc de muncă decât cel prevăzut în contractul individual de muncă. Pe durata delegării, respectiv a detaşării, salariatul îşi păstrează funcţia şi toate celelalte drepturi prevăzute în contractul individual de muncă." Alocaţia complementară B.U., în vârstă de 30 ani, cu domiciliul în mediu rural doreşte să ştie dacă are dreptul şi ce demersuri trebuie să facă pentru obţinerea alocaţiei familiale complementare. Conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 105/2003, beneficiază de alocaţia familială complementară, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, familiile formate din soţ, soţie şi copiii în vârstă de până la 18 ani aflaţi în întreţinerea acestora, care locuiesc împreună. Începând cu luna ianuarie 2005, limita de venituri prevăzută la art. 2 şi 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2003 privind alocaţia familială complementară şi alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală, aprobată cu completări prin Legea nr. 41/2004, este de 1.600.000 lei. Alocaţia pentru copii Care este vârsta maximă pâna la care copilul poate obţine alocaţia din partea părintelui care nu locuieşte împreună cu el, ca urmare a divorţului, dotreşte să ştie M.G., de 65 ani, cu domiciliul în mediu urban. În conformitate cu prevederile legii 272/2004, copilul beneficiază de protecţia prevăzută de această lege până la dobândirea capacităţii depline de exerciţiu. La cererea tânărului, exprimată după dobândirea capacităţii depline de exerciţiu, dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ de zi, protecţia specială se acordă, în condiţiile legii, pe toată durata continuării studiilor, dar fără a se depăşi vârsta de 26 de ani. Cumul de indemnizaţii sociale? Persoana aflată în pensie de invaliditate poate beneficia în acelaşi timp şi de indemnizaţia pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, întreabă S.T., de 38 ani, cu domiciliul în mediu urban. Conform prevederilor legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, în sistemul public asiguraţii nu pot beneficia concomitent de două sau mai multe prestaţii de asigurări sociale pentru acelaşi risc asigurat, cu excepţia celor pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă. Pensionarii de invaliditate de gradul III pot însă cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective. Creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani nu este o activitate profesională. Concubinii nu au vocaţie succesorală M.S., de 58 ani, cu domiciliul în mediu urban, întreabă dacă în cazul decesului unuia dintre concubini, persoana rămasă în viaţă are dreptul la moştenire. Conform Codului Civil, concubinul nu este asimilat situaţiei soţului, aşadar acesta nu are vocaţie la moştenirea concubinului. Refacerea actelor de identitate V.G., în vârstă de 50 ani, domiciliat în mediu rural, ne întreabă care este procedura de obţinere a unui nou act de identitate/carte de identitate, în urma pierderii? În cazul pierderii, furtului sau deteriorării Buletinului de Identitate sunt necesare următoarele acte: cerere tip, certificat de naştere şi de căsătorie, original, buletin de Identitate anterior (în cazul deteriorării), dovada că solicitantul are spaţiu de locuit asigurat-original, chitanţă taxa timbru de 38.000 lei , chitanţă 65.000 lei, declaraţie de pierdere sau adeverinţă de la Poliţia unde a fost depusă reclamaţia de furt a actului de identitate şi un alt act cu fotografie (paşaport, permis de conducere)-original şi copie. În cazul în care solicitantul nu poate face dovada cu unul din actele cu fotografie se cere o fotografie de la o dată recentă de tip buletin. Drepturile pacienţilor Care sunt drepturile pacienţilor cu privire la informarea oferită de personalul medical, întreabă A.S., de 28 ani, domiciliat în mediul urban. Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile, precum şi la modul de a le utiliza. Astfel, el trebuie informat asupra identităţii şi statutului profesional al furnizorilor de servicii de sănătate, asupra regulilor şi obiceiurilor pe care trebuie să le respecte pe durata spitalizării. Deasemenea, pacientul are dreptul de a fi informat asupra stării sale de sănătate, a intervenţiilor medicale propuse, a riscurilor potenţiale ale fiecărei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuării tratamentului şi nerespectării recomandărilor medicale, precum şi cu privire la date despre diagnostic şi prognostic. Informaţiile se aduc la cunoştinţă pacientului într-un limbaj respectuos, clar, cu minimalizarea terminologiei de specialitate; în cazul în care pacientul nu cunoaşte limba română, informaţiile i se aduc la cunoştinţă în limba maternă ori în limba pe care o cunoaşte sau, după caz, se va căuta o altă formă de comunicare. Rudele şi prietenii pacientului pot fi informaţi despre evoluţia investigaţiilor, diagnostic şi tratament, cu acordul pacientului. Pacientul poate decide dacă mai doreşte să fie informat în cazul în care informaţiile prezentate de către medic i-ar cauza suferinţă şi poate cere în mod expres să nu fie informat sau poate alege o altă persoană care să fie informată în locul său. Totodată pacientul are dreptul de a cere şi de a obţine o altă opinie medicală şi de a solicita şi primi la externare un rezumat scris al investigaţiilor, diagnosticului, tratamentului şi îngrijirilor acordate pe perioada spitalizării. Vârsta de căsătorie C.F., de 25 ani, domiciliat în mediu urban, vrea să ştie care este vârsta legală pentru căsătorie? Prevederile Codului Familiei stabilesc că bărbatul se poate căsători numai dacă a împlinit vârsta de optsprezece ani, iar femeia numai dacă a împlinit şaisprezece ani. Cu toate acestea, pentru starea de graviditate, se poate încuviinţa căsătoria femeii care a împlinit cincisprezece ani dar numai în temeiul unui aviz dat de medic. Schimbarea medicului de familie Există posibilitatea schimbării medicului de familie, ne întreabă C.P., în vârstă de 50 ani, domiciliat în mediul rural. Schimbarea medicului de familie nu se poate face decât după cel puţin 3 luni de la ultima înscriere. Asiguraţii care doresc să îşi schimbe medicul de familie vor adresa o cerere noului medic de familie la care doresc să se înscrie, precizând numele medicului de la care pleacă. Medicul de familie primitor are obligaţia să anunţe în scris, în maximum 15 zile, medicul de familie de la care a plecat asiguratul, precum şi casa de asigurări de sănătate. Medicul de familie de la care pleacă asiguratul trebuie să transfere fişa medicală, prin poştă, medicului primitor, în termen de 15 zile de la solicitare. Cabinetul medical de la care pleacă asiguratul păstrează minimum 1 an o copie după fişa medicală a acestuia. Autentificarea testamentară B.H., de 50 ani, domiciliată în mediu urban, doreşte să ştie care sunt formalităţile pentru întocmirea unui testament autentic. Testatorul, care este, de regulă, şi redactorul testamentului se va prezenta la notariat şi va declara în faţa notarului, după citirea testamentului, că cele cuprinse în el reprezintă voinţa sa nealterată. Proiectul de testament poate fi redactat şi de o altă persoană (de exemplu, un avocat) care, în această situaţie, trebuie să se prezinte şi el la notariat pentru atestarea înscrisului. Testamentul autentic se poate încheia şi în alte locuri decât în sediul biroului notarial (de exemplu, la locuinţa testatorului) în situaţii bine justificate precum ar fi: vârsta înaintată, boala testatorului etc. Împrejurările în care se va încheia testamentul în alte locuri rămân la libera apreciere a notarului, însă el nu va putea desfăşura activitatea decât în limitele competenţei sale teritoriale. În toate cazurile notarul verifică identitatea testatorului, eventual pe a redactorului şi a martorilor. Apoi citeşte înscrisul, cuvânt cu cuvânt, aşa încât să fie auzit de testator, pe care îl va întreba dacă înscrisul reprezintă ultima sa voinţă. Dacă testamentul este întocmit conform dispoziţiilor legale, notarul va încuviinţa autentificarea testamentului printr-o rezoluţie pusă pe cererea testatorului. Încheierea notarială va cuprinde în mod obligatoriu, menţiunile privitoare la data autentificării; numele testatorului şi faptul că s-a prezentat personal; constatarea că s-a luat consimţământul de a testa; constatarea că testamentul a fost semnat în faţa notarului sau că nu a putut fi semnat şi cauza acesteia; semnătura notarului. Eliberarea extrasului de carte funciară Ce acte sunt necesare pentru eliberarea extrasului de carte funciară, ne întreabă H.B., în vârstă de 45 ani, cu domiciliul în mediu rural. Solicitantul unui extras de carte funciară va depune următoarele acte: Cerere , actul sau dovada de identificare, ca parte interesată în nume propriu, când cererea se depune de către proprietar, procura, împuternicirea avocaţială sau delegaţia de jurisconsult - când cererea se depune de către o persoană împuternicită în acest sens de proprietar. De asemenea, se mai achită o taxă de timbru de 17.000 lei, un timbru judiciar de 1.500 lei, şi se depun copiile xerox după: actul de proprietate, încheierea de întăbulare şi certificatul fiscal - pentru ce foloseşte (vânzare, ipotecă, schimb); Cererea împreună cu actele necesare se depun la biroul de carte funciară din cadrul judecătoriei în a cărei circumscripţie se află imobilul. Dacă la data cererii de eliberare a extrasului de carte funciară se află în lucru o operaţiune de înscriere în cartea funciară, nu se va elibera nici un extras de carte funciară până la efectuarea lucrării. Pagină realizată cu sprijinul Biroului de Consiliere pentru Cetăţeni Oradea. Cititorii care doresc să afle răspunsuri la problemele cu care se confruntă sunt rugaţi să se adreseze în scris redacţiei sau direct Biroului de Consiliere pentru Cetăţeni Oradea, B-dul Gen. Magheru, nr. 21, apt. 159, de luni până vineri, între orele 8-14.