Contrapunct Impertinenţa coboară din tramvaiul 1 negru
"Spaniolul" Daniel Luca este un orădean, care, în urmă cu vreo 5 ani, a plecat în căutarea unei slujbe mai bine plătite la mii de kilometri, undeva prin Spania. Seriozitatea şi educaţia primită acasă i-au fost de folos, întrucât norocul i-a surâs. Lucrează, cu acte în regulă, pe o maşină a primăriei din localitatea spaniolă La Senia, în provincia Catalunia, fiind apreciat de către colegii spanioli.
Reîntors de vreo două zile acasă, în Oradea, Daniel a hotărât să petreacă puţinul timp liber vizitând oraşul de care, nu o dată, l-a cuprins dorul. S-a plimbat pe corso, a intrat în magazine, apoi, pentru a ajunge acasă, s-a urcat în tramvaiul 1 negru din staţia de lângă Supermarketul "Crişul". După ce a compostat biletul de călătorie, a continuat să consume bucăţica de plăcintă pe care o cumpărase înainte de urcarea în tramvai. Daniel nu avea de unde să ştie că, undeva în vagon, pe un afiş scria, printre altele, că este interzisă consumarea alimentelor în tramvai. De acest lucru au profitat controlorii de la firma arădeană "Agenţia D Detectivi", care, niciuna-nici alta, l-au dat jos din tramvai în staţia de lângă Parcul Traian pentru a-i întocmi procesul-verbal de contravenţie, în timp ce călătorii din tramvai se solidarizaseră cu el, cerându-le controlorilor să-l lase în pace. Până aici, nimic deosebit. Să zicem că vajnicii "detectivi" aplicau regulamentul Consiliului Local. Dar, în momentul în care impertinenţa atentează la onoarea cetăţeanului, suntem nevoiţi să luăm poziţie. Iată ce ne-a declarat cel aflat în cauză: "Am acceptat să achit amenda, fiind conştient că am încălcat o lege. După ce mi s-a întocmit procesul verbal de către un controlor, care tot timpul mânca seminţe, scuipând cojile pe jos, am cerut să-l citesc şi eu ca să ştiu ce semnez. În timp ce parcurgeam textul, unul dintre ei a început să mă îngâne, pronunţând literele alfabetului, iar ceilalţi se distrau copios. Simţindu-mi onoarea lezată, am sunat la poliţie. În momentul în care primeam asigurări că un echipaj al poliţiei va sosi la faţa locului, controlorii au urcat în primul tramvai care a oprit, unul dintre ei strigându-mi că pot ridica procesul-verbal la ora 19.00, la sediul lor din Nufărul. Între timp, a ajuns şi poliţia, care mi-a explicat demersurile pe care le pot face pentru a-mi apăra onoarea. În seara aceleiaşi zile m-am prezentat, împreună cu fratele meu, la sediul controlorilor, pentru a mi se înmâna un exemplar al procesului-verbal. Acolo, stupoare! Şeful acestora m-a dus cu zăhărelul, motivând faptul că nu mă poate ajuta din cauză că subordonaţii săi lucrează până la ora 17.00 şi... să-mi văd de treabă, să nu mă dau cocoş! Ce să mă fac? Am nevoie de un exemplar ca să-I pot acţiona în instanţă. Voi depune plângere şi la poliţie pentru a intra în posesia procesului-verbal. Nu voi putea ierta acest comportament niciodată…"
Daniel Luca nu vrea decât să-şi apere onoarea, care i-a fost lezată de către nişte angajaţi ai firmei respective, care ar trebui să promoveze discernământul şi nu impertinenţa. Suntem absolut convinşi că printre controlorii Agenţiei în cauză sunt şi oameni educaţi care ştiu să aplice legea şi, de ce nu, să închidă ochii, când un călător mai are în mână doar un dumicat de plăcintă...



Comentarii
Nu există nici un comentariu.