În ziua de azi, este foarte greu să creşti un copil. Până să-l vezi mare, aşezat la casa lui, e nevoie de multe sacrificii, de multă grijă şi atenţie în modul cum îl creşti. Părinţii sunt primii oameni alături de care aceste mlădiţe ale societăţii fac primii paşi. Urmează grădiniţa, şcoala primară, liceul şi, pentru unii, de ce nu, chiar facultatea. Fiecare părinte îşi doreşte ce-i mai bun pentru copilul lui, chiar dacă generaţiile s-au schimbat. Acum, copilul tău are celular, bani mai mulţi de buzunar, un lănţişor sau o brăţară de aur, dar toate astea nu înseamnă că el trebuie să devină ţinta unor indivizi dubioşi, mai mult sau mai puţin "coloraţi". Mulţi dintre copiii noştri sunt obligaţi să plătească "taxă de protecţie" sau, pur şi simplu, sunt bruscaţi de anumite persoane, majoritatea fiind ţigani, care încearcă să le ia banii sau alte obiecte personale. Cine îi apără pe copiii noştri de aceste rebuturi ale societăţii? Un exemplu elocvent în acest sens este ceea ce se întâmplă, poate nu zilnic, dar mai des decât este normal, în împrejurimile Colegiului Naţional "Emanuil Gojdu", mai exact în Parcul 1 Decembrie, unde, deşi ar trebui să patruleze jandarmii, pe care nu-i vezi decât sporadic, ziua în amiaza mare gojdiştii mai timizi şi mai tăcuţi sunt abordaţi de persoane care mai de care mai dubioase, care le cer pe un ton imperativ să le dea bani, căci, altfel, "dacă strigi şi nu-mi dai 10 mii, te bat!" Şi ei, sărăcuţii, sunt nevoiţi să se conformeze, pentru că, dacă ar avea curajul să strige după ajutor, cine să-i apere, cine să le sară în ajutor? Ai ajuns să-ţi trimiţi copilul la şcoală cu teamă în suflet, iar dacă ai posibilitate financiară, cu bodyguard? De ce? Pentru că cei care ar trebui să vegheze la protecţia copiilor, dar şi a noastră, sunt "orbi" şi se fac că plouă, neavând curajul să intervină atunci când agresorii sunt mai mulţi şi mai decişi? De ce se mai vorbeşte atâta despre protecţia copilului, când aceasta este ca şi inexistentă? Mâine-poimâine, copiii noştri nu vor mai încăpea în sălile de karate sau de judo, pentru că altă soluţie nu pare să existe, dar atunci te-ntreb pe tine... Noi integrăm ţiganii sau ei ne integrează pe noi?