Catedrala din Marghita va fi cea mai înaltă construcţie din oraş
"În noua catedrală se vor putea sluji şi câte două Liturghii în aceeaşi zi", ne spune protopopul Marghitei, pr. Gheorghe Ciobai.
Începând cu anul 1990, la Marghita, se construieşte o nouă Catedrală, care se va numi "Sfânta Vineri". Conform proiectului, aceasta va avea înălţimea de 36 metri şi va fi dotată cu două altare pentru a se putea oficia şi câte două Liturghii pe zi. Dificultăţile financiare şi conjuncturile nefavorabile în care se află Biserica Ortodoxă nu îi va împiedica pe credincioşii din Marghita să îşi vadă speranţele împlinite.
Un proiect mai vechi
Construcţia noii catedrale a început în anul 1990, din iniţiativa preotului paroh Gheorghe Ciobai şi a unor credincioşi din oraş. Ideea a fost mai veche, aparţinând şi altor preoţi, dar atunci nu s-a putut realiza. Deoarece biserica veche era neîncăpătoare, credincioşii din Marghita şi-au mai dorit încă o biserică, dar, din cauza regimului politic comunist, dorinţa lor a rămas doar un gând pe care l-au reluat după evenimentele din 1989. Cu toate că episcopul Valerian Zaharia a dat binecuvântarea, acţiunea acestora s-a întrerupt din pricina autorităţilor locale din acea perioadă. Situaţia nu a fost cu mult mai uşoară nici după 1989, dar strădaniile şi lupta preotului paroh, susţinut de un mare număr de credincioşi, a biruit cerbicia unora care s-au împotrivit cu tot dinadinsul construirii noii biserici. Iniţial, consiliul local a stabilit locul construcţiei într-o zonă marginală a oraşului, dar, în cele din urmă, după mai multe insistenţe, s-a obţinut poziţia centrală, unde se află acum în construcţie. Noua catedrală protopopească din Marghita are lungimea de 50 m şi lăţimea de 25 m (aproape cât cea din Oradea) şi va avea o înălţime finală de 36 m. Va fi dotată cu două altare, unul în biserica propriu-zisă şi altul la demisol. Anul acesta s-a terminat de închis acoperişul, lucrări pentru care s-au luat bani împrumut, parohia rămânând în prezent cu o datorie de un miliard lei vechi. Tabla de cupru pentru acoperiş şi trei clopote, donate de oameni de bună-credinţă, sunt depozitate în curtea casei parohiale, până la vremea utilizării acestora. Piatra de temelie a catedralei a fost sfinţită de PS Ioan Mihălţan, episcopul Oradiei, la 6 mai 1990.
O singură Biserică
În oraşul Marghita ortodocşii au în prezent doar o singură biserică. Nu de puţine ori aceasta este arhiplină, mulţi credincioşi stând în curtea bisericii şi chiar afară, în stradă, ascultând slujba la difuzor. Hramul acestei biserici este „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul”, iar construirea ei a început în 1936 din iniţiativa preotului paroh Cornel Hălbac. Lucrările au continuat până în 1940, când, odată cu cedarea Ardealului, au fost oprite. Lucrările continuă după 1945, iar în 1949 biserica este târnosită de PS Nicolae Popovici, preot paroh fiind Constantin Mureşan. Construcţia a fost finalizată în 1965 de parohul Petru Plumbaş în timpul PS Valerian Zaharia. În prezent, la Marghita, sunt trei preoţi la 8075 credincioşi ortodocşi, reprezentând 47% din populaţia oraşului. Reformaţii au 5165 credincioşi reprezentând 30% şi romano-catolicii 2425 credincioşi, reprezentând 14%, restul minorităţilor religioase, penticostali, adventişti, greco-catolici, baptişti, reprezentând un procentaj foarte mic.
Cu Dumnezeu înainte
În anul 1995 parohul Ciobai a fost ales de către cei 69 de preoţi din Protopopiatul Marghita în funcţia de protopop. Acesta a fost transferat la Marghita în anul 1989 de la parohia Bogei-Ciutelec. De când este protopop, a întreţinut strânse legături cu parohiile din subordinea sa, dar şi cu alte culte şi instituţii din zonă şi chiar din străinătate. Referindu-se la aceasta, părintele ne-a relatat: „Un ajutor important pentru construirea catedralei l-am primit şi din partea pastorului reformat Laslo Fazakaş, cu care întreţinem o relaţie prietenească pur umană. În problemele respective colaborăm foarte bine, iar în problemele spirituale fiecare îşi vede de credinţa lui în biserica sa, nu ne jignim unul pe altul.” Nu au lipsit nici piedici din partea unora care se opuneau construirii noii catedrale. Unii credincioşi protestanţi sau greco-catolici încercau să-i lămurească pe locuitorii din zona centrală a oraşului că sunetul clopotelor noii biserici va produce "poluare fonică", iar la baza construirii noii biserici ar fi unele "afaceri popeşti". Protopopul Marghitei nu se lasă intimidat de cei care boicotează continuarea lucrărilor şi se bucură, totodată, de susţinerea multor intelectuali şi credincioşi din oraş. Pe lângă jertfa oamenilor, donaţiile credincioşilor şi diferite sponsorizări locale, un ajutor important a venit şi din partea unor fundaţii din Norvegia cu care protopopul Marghitei se află de mai mult timp în strânse relaţii.
Despre intenţia construirii catedralei din Marghita, pr. Gheorghe Ciobai ne mărturiseşte că a pornit dintr-o nevoie spirituală îmbinată cu una naţională: "Nevoile spirituale, lipsa spaţiului de cult şi nevoia naţională, căci noi, românii, avem doar o singură biserică care şi aceea e neîncăpătoare. Pe lângă biserica românească din Marghita, mai există o biserică reformată, una greco-catolică şi două romano-catolice. În cele din urmă, am căzut de comun acord cu credincioşii ca noua catedrală să poarte numele Sfânta Vineri, amintind de ideea de suferinţă a neamului românesc, în special în perioada comunistă. Deoarece rânduielile bisericeşti lăsate de la Sfinţii Apostoli interzic săvârşirea mai multor Liturghii în aceeaşi zi, pe aceeaşi Sfântă Masă, am optat pentru construirea unui al doilea altar la demisol. Aceasta ca să se poată săvârşi în aceeaşi biserică Liturghii la ore diferite.
După 1989, în oraşele din judeţul Bihor s-a reuşit construirea a două catedrale, una în Oradea (unde în prezent se slujeşte la subsol), şi alta în Marghita, care, după cum spune pr. Ciobai, „dacă vor fi fondurile necesare, în cinci ani va fi terminată”.



Comentarii
Nu există nici un comentariu.