Peste 1,3 milioane de femei din România sunt înregistrate cu statut ocupațional casnic, iar rata de ocupare a femeilor cu vârste între 20 și 64 de ani este de 59,5%, comparativ cu media europeană de 71,3%, potrivit cercetării „România nevalorificată.”

„1.327.000 de femei sunt înregistrate cu statut ocupațional casnic. În statisticile pieței muncii ele fac parte dintr-o categorie mai largă. Populația inactivă din punct de vedere economic. 1.300.000 de persoane muncesc zilnic, cresc copii, îngrijesc părinți, administrează gospodării și fac toate acestea fără să genereze un venit salarial, contribuții sociale sau drepturi la pensie. Nu pentru că munca lor nu ar avea valoare economică, ci pentru că ea nu se măsoară, iar ceea ce nu se măsoară nu se valorifică, ce nu se valorifică, se pierde”, a declarat Cristina Chiriac, președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), la evenimentul de lansare a cercetării „România nevalorificată - Capitalul uman feminin între performanță și inegalitate”.

Potrivit acesteia, România ocupă locul al treilea în Uniunea Europeană la ponderea femeilor în antreprenoriat, dar se situa în 2025 pe locul al doilea în ceea ce privește decalajul de ocupare dintre femei și bărbați, de 18,7 puncte procentuale, față de media europeană de 9,6 puncte procentuale.

„Femeile intră în sistem cu diplome mai bune decât ale bărbaților. Sunt majoritare la licență, masterat, doctorat. Sunt pe primul loc în Uniunea Europeană la ponderea între absolvenții STEM (domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii, n.r.). Ies din sistem cu salarii mai mici, pensii mai mici și firme mai fragile. Între intrare și ieșire se pierde ceva. Cercetarea măsoară unde, cât și în ce ordine. România nu are, în primul rând, un deficit de capital uman feminin, are un deficit de conversie. Distincția nu este academică. Un deficit de capital uman se corectează prin educație. Durează cel puțin o generație. Un deficit de conversie se corectează prin arhitectura instituțională și se poate măsura an de an”, a explicat președinta CONAF.

În ceea ce privește educația, cercetarea arată că România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la ponderea femeilor în rândul absolvenților din domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STEM), cu 42,1%, însă acest rezultat nu se reflectă în aceeași măsură în participarea pe piața muncii.

 

38% dintre copiii au mame casnice

Aproximativ 38% dintre copiii născuți în România în anul 2023 aveau mame casnice, iar în mediul rural ponderea se apropia de 50%, a declarat, marți, președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei, la evenimentul de lansare a cercetării „România nevalorificată”.

„În 2023, aproximativ 38% dintre copii aveau mame casnice. Ponderea este de aproape 50% în mediul rural. Toate aceste cifre nu sunt cifre seci, ele prezintă o realitate. O realitate asupra căreia se intervine sau trebuie să se intervină”, a afirmat Tudorel Andrei.

Acesta a subliniat importanța anticipării schimbărilor demografice și a adaptării serviciilor la nevoile populației.

„Este important să cunoaștem și starea economiei, demografia prin cifre statistice, dar important este să intervenim și mai ales să anticipăm. Ceea ce se întâmplă în partea demografică, se întâmplă în toate țările. Fenomen de îmbătrânire avem în România, dar avem și în Franța, avem și în Germania, avem și în orice țară dezvoltată. Problema este să anticipăm cât va îmbătrâni populația în următorii 10 ani și ce servicii trebuie să oferim”, a explicat președintele INS.

Referitor la persoanele cu statut ocupațional casnic, Tudorel Andrei a atras atenția asupra modificării structurii pe vârste în ultimele decenii.

„Dacă ne uităm la cele 3 recensăminte de după 1990, vom observa că e posibil ca într-o perioadă foarte scurtă, din punct de vedere demografic, să asistăm la o reducere pe cale naturală. Avem cele două laturi, fie pe mecanisme economice, fie pe mecanisme demografice - și vom vedea că populația casnică a îmbătrânit. Populația casnică pe care o aveam în 1992 avea o altă structură demografică pe grupe de vârstă decât cea de la recensământul din 2021. Și aici am câteva cifre care par interesante: la recensământul din 2025 pe grupa de vârstă 45-49 numărul s-a dublat, la grupa de vârstă 50-54 s-a înregistrat o creștere de 1,7 ori, iar la 60-64 de ani s-a triplat numărul de persoane”, a precizat acesta.