În loc să rezolve problemele pensionarilor în mod administrativ, sistemul public de pensii din România pare să fi ales deliberat o altă strategie: confruntarea în instanță. Rezultatul este un fenomen greu de ignorat – zeci de mii de procese între stat și oameni care au muncit o viață întreagă și care, la bătrânețe, sunt obligați să își caute dreptatea în tribunale.

Potrivit datelor prezentate în presă, Casa Națională de Pensii Publice are 17.865 de procese cu pensionarii. Cifra nu este doar impresionantă, este alarmantă. Ea arată că instituția care ar trebui să administreze corect drepturile celor care au contribuit zeci de ani la sistem a devenit, în realitate, adversarul lor direct.

 

Aceleași probleme, repetate la nesfârșit

Majoritatea acestor litigii nu sunt cazuri complicate sau situații excepționale. Dimpotrivă, ele vizează aceleași tipuri de probleme, repetate la nesfârșit în toată țara: recalcularea pensiilor; nevalorificarea unor adeverințe privind veniturile sau sporurile; nerecunoașterea muncii în condiții speciale; erori în stabilirea stagiului de cotizare; necalcularea la termen a contribuțiilor realizate de pensionarii activi.

În multe dintre aceste cazuri, instanțele au pronunțat deja hotărâri repetate și clare, care au creat o jurisprudență solidă. Cu toate acestea, casele de pensii continuă să emită decizii contestabile, obligând pensionarii să parcurgă același drum al proceselor. Este un mecanism absurd: instanțele decid, administrația ignoră, iar oamenii sunt trimiși din nou în tribunal pentru exact aceeași problemă.

 

Bihorul – un exemplu al blocajului național

Fenomenul se vede clar și la nivel local. În județul Bihor, anul trecut au fost depuse 7.875 de cereri de recalculare a pensiilor. Dintre acestea, 3.720 au fost admise, 30 respinse, iar 4.125 au rămas în curs de soluționare (peste jumătate dintre ei... așteaptă!). În paralel, Casa Județeană de Pensii Bihor este implicată în 2.287 de procese cu pensionarii.

Aceste cifre arată limpede că sistemul administrativ nu mai funcționează ca mecanism de soluționare a problemelor, ci ca generator de litigii. Practic, mii de pensionari sunt împinși spre instanță pentru a obține ceea ce ar trebui să primească direct de la instituția care le administrează drepturile.

 

„Softul nu funcționează”

Când sunt întrebați de ce apar aceste blocaje, reprezentanții sistemului invocă probleme tehnice. Programul informatic pentru recalcularea pensiilor nu ar funcționa corect sau ar genera întârzieri. Dar această explicație nu rezolvă problema de fond.

Un soft defect nu poate justifica blocarea drepturilor a mii de oameni și nici avalanșa de procese din instanțe. Administrația nu poate transfera responsabilitatea asupra unui program informatic.

 

Instanțele, transformate în birouri de recalculare

Situația actuală are un efect direct asupra sistemului judiciar. Instanțele din toată țara sunt sufocate de dosare aproape identice. Judecătorii analizează aceleași situații, aplică aceleași principii și pronunță soluții similare. În multe cazuri, pensionarii câștigă procesele.

Cu alte cuvinte, justiția face ceea ce administrația refuză să facă: aplică legea.

În loc să învețe din aceste hotărâri și să le transforme în practică administrativă, casele de pensii preferă să continue litigiile. Este o risipă uriașă de timp, bani publici și resurse ale sistemului judiciar.

 

Cine răspunde pentru prejudiciile produse?

Aici apare întrebarea esențială, pe care sistemul pare să o evite: cine răspunde pentru aceste abuzuri administrative? Pentru că fiecare proces pierdut de casele de pensii înseamnă:

  • cheltuieli de judecată plătite din bani publici;
  • întârzieri în plata unor drepturi legale;
  • stres și costuri pentru pensionari.

În mod normal, responsabilitatea nu ar trebui să rămână abstractă. Directorii caselor județene de pensii, dar și conducerea Casei Naționale de Pensii Publice ar trebui să răspundă personal pentru prejudiciile produse pensionarilor.

Atât timp cât deciziile greșite nu au consecințe pentru cei care le iau, sistemul nu are niciun motiv să se corecteze.

 

Statul împotriva propriilor pensionari

Imaginea de ansamblu este una greu de acceptat într-un stat care pretinde că își respectă cetățenii. Zeci de mii de pensionari ajung în instanță nu pentru că legea ar fi neclară, ci pentru că administrația refuză să o aplice corect.

Instanțele devin arbitri ai unor conflicte care ar trebui rezolvate în mod normal la ghișeu, iar pensionarii sunt transformați, fără voia lor, în reclamanți împotriva statului.

Până când sistemul public de pensii nu va începe să respecte jurisprudența și până când cei care conduc aceste instituții nu vor răspunde personal pentru erori și abuzuri, un lucru este sigur: procesele vor continua să se adune, iar pensionarii vor continua să își caute dreptatea în tribunal. Iar într-o societate normală, dreptatea nu ar trebui să fie câștigată în instanță pentru lucruri care ar trebui acordate din oficiu.

 

În atenția pensionarilor!

Îndemnăm pe toți pensionarii care se regăsesc în aceste situații să întocmească petiții către deputații și senatorii bihoreni din Parlamentul României pentru a le solicita să intervină și să determine Casa Națională de Pensii să respecte legea. Pot trimite, de asemenea, petiții către Avocatul Poporului și către Redacția Crișana pe adresa redactia@crisana.ro.