Blocuri vechi în haină nouă
Lucrările de reabilitare termică la blocurile de apartamente P22 de pe strada Cazaban, respectiv Q34, Q35 şi Q36 de pe Aleea Peneş Curcanul, se află în prag de finalizare. "Recepţia" a avut loc, în avans, ieri, în prezenţa specialiştilor Primăriei Oradea, a proiectantului, a firmei care a executat lucrările şi a reprezentanţilor presei.
Iată că celebrele proiecte de reabilitare termică a imobilelor construite înainte de 1990, despre care s-a discutat atât de mult, au ajuns să se materializeze şi în Oradea. Locatarii a trei blocuri din cartierul Nufărul şi a unuia din Ioşia au beneficiat de o modernizare amplă, care să ridice standardul la confort termic şi, în acelaşi timp, să reducă costurile la încălzire. Ce înseamnă de fapt acest lucru? În primul rând, clădirea este îmbrăcată cu un strat de placă polistiren de 10, 12 sau 14 cm; se înlocuiesc uşile exterioare ale scării şi se schimbă sau se repară geamurile la fiecare apartament în parte. Însă, costurile reparaţiei sau înlocuirii ferestrelor este suportat de locatari. O astfel de modernizare nu doar că economiseşte banii proprietarului, dar prelungeşte şi durata de exploatare a imobilului. Preşedintele Asociaţiei de locatari de pe Cazaban nr. 22 a declarat că se aşteaptă ca investiţia să fie amortizată în maxim nouă ani. La eveniment au fost prezenţi Cristalin Micu, consilier tehnic în cadrul Primăriei, Ioan Popuş, din partea firmei "Corbeşti Prestcom" SRL, şi reprezentanţi ai asociaţiilor de locatari. "Dorim să arătăm că aceste lucrări s-au realizat cu costuri mult mai mici decât s-a preconizat iniţial, datorită concurenţei mari în domeniul construcţiilor. Bineînţeles, cei mai câştigaţi au fost cetăţenii, care, cu restul de fonduri, au putut realiza alte lucrări precum refacerea trotuarului sau schimbarea uşii la magazia blocului", a declarat Micu.
O clădire reabilitată termic la noile standarde reduce pierderea de căldură cu până la 40%. Beneficiarii proiectului trebuie să achite 33% din valoarea totală, o altă treime vine de la bugetul de stat, iar bugetul local contribuie cu restul de bani necesari. Concret, cei din Ioşia au achitat în jur de 1.500 lei, iar locatarii din Nufărul, între 2.400 şi 2.900 lei. Diferenţa de preţ a fost dictată de suprafaţa acoperită şi complexitatea lucrării.
Comentarii
Nu există nici un comentariu.