Arborii seculari din pădurile de brazi, pradă în mâna comercianţilor de ocazie
Dacă ar sta cineva să inventarieze în cadrul judeţului, în oraşe şi chiar în comune, numărul locurilor unde se comercializează lemne de cherestea de diferite tipuri, în manieră mai mult sau mai puţin legală, greu le-ar da de capăt. După `89 şi mai ales în urma aplicării Legii 19/1991 şi a Legii Lupu din 2000, privind retrocedarea pădurilor pe vechile amplasamente, numărul comercianţilor de cherestea a crescut simţitor.
De la tăierea fără milă cu drujba a secularului arbore din pădure şi până să ajungă făcut bucăţele: şipci, scânduri, grinzi etc., care se pun în vânzare, nu este un drum lung. Am ajuns ca pădurile României să fie batjocorite chiar şi de către persoane fără nici o pregătire, care urmăresc doar să se îmbogăţească peste noapte. Să nu mai vorbim despre investitorii străini, care "atacă" pădurile noastre cu gatere de mare productivitate. În consecinţă, în caz de inundaţii, apele nu au unde să se oprească decât în bătătura satelor, făcând victime, lăsând oameni fără agoniseala de-o viaţă, producând pierderi de miliarde. Pentru că produsele de lemn constituie partea principală a oricărei case, şi cumpărători sunt destui. În piaţa din Oşorhei, de exemplu, cea mai mare parte din suprafaţă este destinată comercializării materialelor lemnoase. Stivele înalte, peste înălţimea unui om, puse la vânzare, nu au nici un indiciu la vedere pentru cumpărători, ca să ştie calitatea şi preţul. Merge totul ochiometric, la târguială, pentru că oricum comerciantul este în câştig, încălcând legea. Un pachet de 10 şipci de 3 m lungime se vinde cu 200.000 lei vechi, dar se poate scoate, la negociere, şi un preţ mai mic. O grindă de 4 m lungime - 400.000 lei vechi, negociabil. De când e lumea se ştie că lemnul se vinde la preţ pe unitate de măsură şi după calitate, folosindu-se cinstit unitatea de măsură, adică metrul cub. Dar dânşii, devoratorii pădurilor, erijaţi în postura de scândurari, nu doresc să se alinieze la normele unui comerţ civilizat, practicându-l ca în epoca medievală.



Comentarii
Nu există nici un comentariu.