După ce ani de-a rândul, suplimentelor alimentare li s-a făcut reclamă ca și cum ar fi medicamente, fără să aibă studii serioase în spate și fără ca acest lucru să fie explicat clienților, Consiliul Concurenței cere reglementări care să ducă la eliminarea confuziei dintre medicamente și suplimente alimentare.

De câte ori nu ați cumpărat din farmacie suplimente alimentare vândute drept medicamente? De câte ori vi s-a explicat, de către farmacist sau medic, că respectivele suplimente nu au trecut niște teste esențiale care să demonstreze clar faptul că vă pot vindeca, că depășesc efectul placebo? Sau, pur și simplu, de câte ori ați cumpărat „medicamente” la recomandarea farmacistului, constatând că, de fapt, nu au niciun efect?

Dr. Vasi Rădulescu explică în „Medicina povestită” că cele mai multe dintre „medicamentele minune” nu doar că nu au niciun efect real, dar, fiind procesate tot de către ficat, pot avea efecte nocive asupra organismului.

Aceste practici trebuie reglementate mai ales că în statele din Vest a fost făcut deja acest lucru.

Confom unui studiu al Consiliului Concurenței, consumatorii selectează medicamentele (OTC - Over The Counter) și suplimentele alimentare în funcție de beneficiile prezentate, utilizarea personală anterioară, sfaturi de la profesioniști din domeniul sănătății (de ex. farmaciști). În ceea ce priveşte suplimentele alimentare cumpărătorii sunt, însă, influențați și de experiența împărtășită de alți consumatori pe site-urile de comercializare a acestor produse. Unele dintre aceste comentarii nu sunt întotdeauna corecte și pot induce în eroare consumatorii, iar faptul că nu există o monitorizare și nicio moderare a comentariilor adâncește confuzia privind OTC și suplimente alimentare.

„În acest scop, autoritatea de concurență consideră ca necesară introducerea unor reglementări care să elimine aceste situații întâlnite în practică, în care suplimentele alimentare sunt considerate medicamente, cum ar fi: responsabilizarea comerciantului online în privința conformității acestui conținut cu cerințele legale şi afișarea comentariilor numai după evaluarea acestora de către un moderator sau să nu existe posibilitatea de a publica mărturii personale pe site-ul comerciantului online, dacă acesta nu are resursele necesare supravegherii şi controlului acestui conținut”, arată Consiliul Concurenței.

 

Suplimentele alimentare pot fi dăunătoare sănătății

De asemenea, autoritatea de concurență mai recomandă definirea unor elemente de diferențiere vizuală (de exemplu simboluri sau pictograme) specifice suplimentelor alimentare. O astfel de măsură poate ajuta publicul larg să identifice cu mai multă uşurință tipul produsului şi facilitează, totodată, procesul de alegere a consumatorului.

Potrivit reprezentanților Consiliului Concurenței, medicamentul reprezintă orice substanţă sau combinaţie de substanţe ce are proprietăţi pentru tratarea sau prevenirea bolilor, iar suplimentele alimentare sunt produse al căror scop este de a completa regimul alimentar, dar care nu au proprietatea de tratare sau vindecare a unei boli.

Studiul autorității de concurență a arătat că, în România, vânzările de medicamente eliberate fără prescripție medicală şi de suplimente alimentare au crescut foarte mult în ultimii ani, ceea ce arată interesul consumatorului român pentru prevenirea și tratarea afecțiunilor comune (dureri de cap, răceală, tuse, dureri musculare, afecțiuni digestive etc.), precum şi interesul crescut de a-și completa regimul alimentar în funcție de nevoile nutriționale ale fiecăruia. Cu toate acestea, administrarea suplimentelor alimentare în exces sau în lipsa unei informări corecte în prealabil poate fi dăunătoare sănătății.

„Reglementările privind producția și comercializarea medicamentelor OTC şi a suplimentelor alimentare sunt mai flexibile şi mai permisive comparativ cu prevederile legale aplicabile medicamentelor eliberate în baza unei prescripții medicale. Principalele diferențe sunt reprezentate de libertatea operatorilor de a-şi stabili prețurile de comercializare, posibilitatea promovării produselor către publicul larg, canalele prin intermediul cărora se pot comercializa aceste produse şi procedurile privind punerea pe piață”, mai arată Consiliul Concurenței.

Potrivit informaţiilor furnizate de Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare, pe piaţa din România sunt prezenţi cca 650 de operatori (producători, importatori, distribuitori) implicaţi în comercializarea suplimentelor alimentare. Totodată, există producători care au pus pe piață peste 100 de produse, ceea ce reliefează capacitatea de diversificare a ofertei, precum şi multitudinea de combinații posibile în cadrul formulelor de produs.

 

Utilizarea plantelor în statele UE

Disponibilitatea și utilizarea pe scară largă a suplimentelor alimentare au făcut ca aceste produse să devină parte a regimului alimentar zilnic al populației.

„Existența unei legislații ambigue şi incomplete generează probleme în ceea ce priveşte comercializarea şi publicitatea suplimentelor alimentare şi conduce la o interpretare neunitară a cadrului normativ. În luna aprilie a anului trecut, cadrul legislativ a fost completat cu Legea suplimentelor alimentare (nr. 56/2021), care prevede că suplimentele alimentare ce au în compoziție vitamine, minerale (singulare sau combinate) sau şi alte substanțe cu efect nutrițional sau fiziologic se comercializează în baza certificatului de notificare emis de Ministerul Sănătății. Însă legea nu se aplică suplimentelor alimentare pe bază de plante medicinale sau aromatice. Acestea se comercializează în baza avizului emis de Institutul de Bioresurse Alimentare”, se mai arată în comunicat.

Potrivit Comisiei Europene, 19 state membre au adoptat norme naționale pentru reglementarea utilizării plantelor.

În acest context, Consiliul Concurenței susține propunerea Institutului de Bioresurse Alimentare privind implementarea unui program de monitorizare a efectelor aferente suplimentelor alimentare. Această măsură poate contribui la creşterea gradului de protecție a sănătății publice.

De asemenea, pentru ca un consumator să poată identifica şi verifica cu mai multă uşurință şi rapiditate informațiile privind comercializarea legală a unui anumit supliment alimentar pe piața din România, Consiliul Concurenței recomandă crearea unei platforme unice dedicată suplimentelor alimentare.

Se mai recomandă realizarea unor campanii de educare şi informare cu privire la particularitățile suplimentelor alimentare şi medicamentelor OTC. De asemenea, autoritatea de concurență propune elaborarea unor reglementări clare şi unitare specifice suplimentelor alimentare, care să se aplice comunicării destinate consumatorului şi profesioniştilor în domeniul sănătății. Spre exemplu, similar medicamentelor, şi în cazul suplimentelor alimentare se pot stabili reguli cu privire la formele de publicitate utilizate, informațiile pe care trebuie să le cuprindă, formulele acceptate, interzise sau obligatorii.