Cu ocazia unui interviu recent, juristul Dorel Dulău, directorul general al Casei Județene de Asigurări de Sănătate Bihor, făcea o scurtă prezentare a modului în care s-au dezvoltat serviciile medicale în județul nostru.

 

Pentru început, interlocutorul nostru a subliniat efectul pozitiv al noului cadru legal, care a permis descentralizarea: „Un prim aspect pe care îl voi evidenția este existența unui cadru legislativ care sa permită autorităților locale luarea anumitor decizii ce au legătură cu activitatea zilnică a spitalelor, la nivelul administrației publice locale. Astfel, cuvântul-cheie care a stat la baza conturării unei politici de sănătate la nivel județean este descentralizare, adică transferul puterii manageriale la nivel local. Prin descentralizare, multe dintre deciziile ce erau luate la nivel central au fost transferate autorităților locale (Consiliul Județean, primării etc.). Menționez că descentralizarea a început în perioada 2009-2010, când 373 de spitale au trecut în subordinea autorităților locale de pe întreg teritoriul țării. La Oradea, în premieră națională, era creată o rețea sanitară proprie, ținând de administrația locală, cu patru unități: Spitalul Clinic Municipal «Dr. Gavril Curteanu», Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie, Spitalul Clinic de Neurologie și Psihiatrie și Spitalul de Pneumoftiziologie. Evaluarea impactului descentralizării, prin desfășurarea proiectului-pilot de la Oradea, a generat rezultate pozitive care au încurajat factorii decizionali să continue descentralizarea sistemului spitalicesc la nivel național”.

În opinia șefului CAS Bihor, „pe lângă descentralizare, importantă a fost și determinarea cu care factorii responsabili județeni au aplicat programele de sănătate, astfel încât toate domeniile asistenței medicale – spitale, ambulatorii, medicină primară, dentiști etc. – să fie acoperite, în beneficiul asiguraților bihoreni”. Directorul general Dorel Dulău a precizat, totodată, că „un rol esențial în dezvoltarea serviciilor medicale bihorene îl au cele patru instituții importante, cu atribuții în domeniul medical, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate, Consiliul Județean, Prefectura și Direcția de Sănătate Publică Bihor, care conlucrează într-un proiect de acoperire a zonelor deficitare la nivelul medicinei primare din județ”.

În aceste condiții, arăta Dorel Dulău, „numărul contractanților, pe categorii, aflați în relații contractuale cu instituția noastră este de: 317, în medicina primară; 32 - ⁠centre de permanență; 24 - ⁠spitale; 364, în ⁠stomatologie; 28 - ⁠recuperare medicală; 1, în ⁠acupunctură; 92 - ⁠ambulatorii clinice; 27 - ⁠laboratoare; 117 - ⁠farmacii; 66, în ⁠dispozitive medicale; 4 - de ⁠îngrijiri la domiciliu și 2 - ⁠îngrijiri paliative la domiciliu”.

Directorul general al CAS Bihor a mai menționat un factor care a contribuit la dezvoltarea sistemului medical bihorean: atragerea continuă de specialiști și acoperirea posturilor deficitare.

În concluzie, opinează șeful CAS Bihor, conlucrarea dintre managerii și specialiștii din sistemul medical, pe de o parte, și ceilalți factori responsabili pentru buna derulare a actului medical, pe de alta, a generat un echilibru între ofertă și necesitățile pacienților:

„În județul nostru, domeniile medicale s-au dezvoltat direct proporțional cu necesitățile asiguraților bihoreni, desigur, cu respectarea cadrului legal în vigoare.

Luarea deciziilor de management spitalicesc la nivel local a generat scurtarea lanțului decizional la nivelul spitalului, fapt generator de dezvoltare a serviciilor medicale din județul Bihor. Conclucrarea instituțională ajută la furnizarea informațiilor dinspre autoritățile locale – aflate în relații directe cu cetățenii/asigurații bihoreni – către instituțiile cu atribuții în domeniul medical, astfel încât serviciile medicale oferite asiguratului/pacientului bihorean să fie calibrate cantitativ și calitativ în funcție de nevoile acestuia”.