Sâmbătă, 14 noiembrie, este lăsatul secului pentru Postul Crăciunului sau Postul Nașterii Domnului. Pe vremuri, în această zi se făceau mari petreceri în familii, se serveau fripturi, ciorbe cu carne, prăjituri și vin. Femeile își „dezinfectau” vasele de lut și lingurile de lemn cu cenușă, deoarece, vreme de 40 de zile, în acele vase nu se mai gătea nimic cu carne sau lapte.

 

Postul Crăciunului începe duminică, 15 noiembrie, are o durată de şase săptămâni, și amintește de postul patriarhilor și drepților din Vechiul Testament și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai. A fost rânduit de Biserică pentru a pregăti credincioşii pentru marea sărbătoare a Naşterii lui Hristos. Alături de fapte bune, rugăciune și smerenie, postul este un mijloc pentru dobândirea virtuţilor. Postul este desăvârşit atunci când abţinerea de la mâncărurile de dulce este unită cu efortul spre virtute şi progres spiritual.

Cele dintâi menţiuni despre practicarea acestui post provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin şi episcopul Leon cel Mare al Romei.

La început, creştinii nu posteau toţi în acelaşi fel şi acelaşi număr de zile. Unii posteau şapte zile, alţii şase săptămâni. Sinodul local din Constantinopol din 1.166 d.Hr. a uniformizat durata acestui post, hotărând ca toţi creştinii să postească 40 de zile. Prin durata lui, acest post ne aminteşte de postul de 40 de zile al lui Moise de pe Muntele Sinai, când proorocul aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră.

Pe întreaga durată a postului, oamenii sunt îndemnați să se abțină de la consumul de carne, ouă și produse lactate, urmând un regim bazat pe alimente vegetale. Totodată, în perioada Postului Crăciunului nu se săvârșesc cununii religioase, botezuri festive sau petreceri, întrucât este o perioadă dedicată liniștii și reflecției interioare.

În perioada postului, creștinii sunt îndemnați să evite conflictele și discuțiile aprinse și să încurajeze iertarea. Prin abținerea de la gânduri negre, credincioșii se apropie mai mult de Dumnezeu și își întăresc credința.

Postul Crăciunului se încheie joi, 24 decembrie, în seara de Ajun. Ultima zi are o rânduială mai aspră, iar credincioșii sunt îndemnați să ajuneze, adică să nu consume hrană o anumită parte a zilei. Această practică se respectă în funcție de posibilitățile fiecăruia și de îndrumarea duhovnicului.

 

Biserica Ortodoxă recomandă credincioşilor să se împărtăşească în fiecare din cele patru posturi mari de peste an. Pregătirea pentru primirea împărtăşaniei se face prin spovedanie sinceră, precedată de cel puţin trei zile de post, rugăciune şi meditaţie asupra sinelui.