Arestarea preventivă a unei persoane se va face, de astăzi, de către instanţa de judecată, procurorul putând dispune doar arestarea preventivă provizorie, pe timp de trei zile. Aşa a decis Parlamentul României în urmă cu câteva săptămâni, în încercarea de aliniere a legislaţiei româneşti în materie la normele europene. De fapt, procedura penală a fost modificată în multe privinţe, fiind aplicabile, de astăzi, doar articolele care se referă la percheziţia domiciliară şi la arestarea preventivă, restul urmând să fie puse în aplicare la începutul anului viitor. Aşa cum se arată în noul act normativ, percheziţia domiciliară poate fi dispusă doar după începerea urmăririi penale de către instanţa de judecată, la cererea procurorului, prin decizie scrisă şi temeinic motivată. Măsura se poate dispune şi de către procuror, în cursul urmăririi penale, dar numai în cazuri urgente şi temeinic justificate, cu obligaţia de a înştiinţa despre aceasta, deîndată, instanţa de judecată. Înainte de începerea urmăririi penale, percheziţia domiciliară poate fi dispusă doar cu acordul persoanei a cărui domiciliu urmează a fi percheziţionat. În privinţa arestării preventive, procurorul poate, începând de azi, să ia această măsură doar în mod provizoriu, pentru trei zile, termen în care este inclusă şi durata reţinerii, de 24 de ore. Cu alte cuvinte, procurorul poate dispune măsura arestării preventive provizoriu, pentru o perioadă de până la trei zile, din care este dedusă durata reţinerii. Măsura se dispune prin ordonanţă motivată, în cazul în care procurorul consideră că este în interesul urmăririi penale, după audierea persoanei împotriva căreia se ia măsura. Apoi, procurorul emite mandatul de arestare preventivă provizorie, având obligaţia ca, în 24 de ore de la dispunerea măsurii, să înainteze dosarul cauzei instanţei de judecată, căreia i-ar reveni competenţa de judecare a cauzei pe fond sau cea în a cărei rază teritorială se află locul de deţinere, cu propunerea de arestare. Aceasta se judecă de urgenţă, în camera de consiliu, de către un singur judecător. O altă modificare ce intră în vigoare de azi este cea referitoare la una dintre condiţiile în care se poate lua măsura arestării preventive. Faţă de vechea reglementare, în care se cerea, alături de alte condiţii ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru luarea măsurii arestării preventive, ca fapta săvârşită de cel împotriva căruia se lua să fie pedepsită cu închisoarea, pe o durată mai mare de doi ani, de astăzi, se poate dispune măsura doar în cazul în care durata închisorii este mai mare de patru ani şi nu este prevăzută ca pedeapsă alternativă amenda. Conducătorii instanţelor din Bihor şi ai Parchetelor aferente au fost chemaţi la Bucureşti, pentru a participa la o instruire legată de aplicarea noilor prevederi legale.