Preşedinţii României şi Ungariei, Ion Iliescu şi Ferenc Madl, au căzut de acord, luni, la Budapesta, asupra unei soluţii în privinţa fundaţiei Gojdu, în timp ce pentru Statuia Libertăţii se caută încă o soluţie acceptabilă de ambele părţi. Guvernul de la Budapesta a adoptat, recent, o hotărîre de constituire a unei fundaţii româno-ungare, în spiritul testamentului lăsat de Emanuil Gojdu. Preşedintele Ferenc Madl a precizat că guvernul ungar este dispus să finanţeze, împreună cu partea română, această fundaţie şi că Ungaria este dispusă, de asemenea, să ofere şi o clădire în care aceasta să funcţioneze pentru reanimarea spiritului lui Emanuil Gojdu. Ferenc a precizat că Emanuel Gojdu a creat în a doua jumătate a sec. al XIX-lea o fundaţie pentru sprijinirea exercitării culturii de către românii de rit ortodox din Ungaria şi Transilvania. El a adăugat că în anii comunismului fundaţia a fost naţionalizată, iar în prezent, spiritul lui Gojdu va fi reanimat cu sprijinul ambelor state. Preşedintele Ion Iliescu a exprimat aprecieri faţă de recenta hotărîre a guvernului maghiar în acest sens. Şeful statului român a precizat că autorităţile de la Bucureşti vor contribui financiar la repararea capelei ce a aparţinut fundaţiei Gojdu. Ion Iliesscu a declarat că România doreşte ca în incinta caselor Gojdu să fie organizate o serie de institute cum ar fi o bibliotecă şi un muzeu Emanuel Gojdu, un institut al parteneriatului româno-maghiar care să funcţioneze ca un centru de cultură românesc. El şi-a exprimat speranţa că va fi găsită calea potrivită pentru realizarea acestor lucruri. Şeful statului ungar a pledat pentru reamplasarea Statuii Lbertăţii la Arad în spiritul "împăciurii" dintre cele două popoare. Madl a precizat că în discuţiile cu Ion Iliescu a făcut referire la înţelegerea dintre Nicolae Bălcescu şi Lajos Kossuth, din iunie 1849, de la Szeged. El a mai spus că a înţeles că există şanse pentru reamplasarea acestei statui. Şeful statului român a declarat, însă, că trebuie căutată o soluţie care să nu resusciteze stări de sprit adverse, deoarece, din păcate, monumentul nu simbolizează acelaşi lucru pentru opinia publică maghiară şi pentru cea română, având în vedere că, în 1848 românii şi maghiarii, nu s-au aflat pe aceeaşi parte a baricadei, iar întâlnirea Bălcescu-Kossuth a avut loc post-factum. "Monumentul a fost perceput, la vremea sa, nu ca un monument al libertăţii, ci al exprimării altor interese decât cele ale majorităţii româneşti", a mai spus Ion Iliescu. El a adăugat că de aceea guvernul liberal de la Bucureşti a decis, în anul 1925, demolarea sa, monumentul fiind perceput ca o "contestare a drepturilor legitime a românilor din Transilvania". Preşedintele Iliescu a precizat că autorităţile de la Bucureşti sunt deschise pentru o soluţie raţională, conformă cu spiritul vremii în care trăim. Şeful statului român a menţionat că, tot în Arad, se află un obelisc care marchează zona în care sunt înhumaţi 11 din cei 13 generali. Ion Iliescu a pledat pentru amenajarea unui parc care să se constituie într-un complex în care să îşi găsească locul "un grup de monumente de artă", care să exprime ceea ce uneşte cele două popoare. "Este o chestiune pe care trebuie să o abordăm cu înţelepciune şi cred că vom găsi o formulă care să contribuie la prietenia şi solidaritatea dintre popoarele noastre şi să nu suscite stări de spirit negative", a mai spus şeful statului român. Preşedintele Ungariei a declarat, pe de altă parte, că în întâlnirea cu omologul său român a exprimat dorinţa ţării sale în legătură cu accelerarea proceselor de restituire a bunurilor care au aparţinut bisericilor în România. El a făcut referire în mod special la Palatul Episcopal din Oradea şi la clădirea fundaţiei Batyam din Alba Iulia, în privinţa căreia partea maghiară ar dori ca aceasta să funcţioneze conform destinaţie sale exprimate prin testament. Preşedintele Madl a exprimat aprecieri faţă de modul în care colaborarea dintre PSD şi UDMR a dus la realizarea a numeroase progrese în domeniul retrocedărilor bunurilor cultelor religioase. Preşedintele Ion Iliescu a precizat că autorităţile de la Bucureşti caută să răspundă în sens pozitiv cererilor de restituire.