Deputatul Gavrilă Ghilea critică răspunsul dat de ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, cu privire la ecologizarea celor două depozite de deşeuri toxice de la Derna. Ghilea atrage atenţia că „aşa numitul grup de lucru interministerial” care caută soluţii a fost înfiinţat în urmă cu mai bine de un an. În plus, deputatul liberal susţine că statul poate obţine finanţare europeană pentru ecologizarea batalelor prin Programul Operaţional Infrastructură Mare.

 

Marţi, la Oradea, viceprim-ministrul Graţiela Gavrilescu a declarat că în acest moment nu are soluţii legale şi nici finanţare asigurată pentru ecologizarea batalelor cu deşeuri toxice de la Derna, „care se pot deversa în orice moment ameninţând vieţile şi bunurile sutelor de cetăţeni ai localităţii”. „Îi reamintesc doamnei ministru că aşa numitul „grup de lucru” interministerial, de la care ne sugerează să aşteptăm soluţii providenţiale, a fost înfiinţat prin Hotărâre de Guvern la data de 13 iulie 2017, la doar câteva săptâmâni după declanşarea acţiunii Comisiei Europene împotriva României pentru neîndeplinirea obligaţiilor impuse prin Directiva 31 a Consiliului Uniunii Europene din 29 aprilie 1999 cu privire la închiderea depozitele de deşeuri neconforme, fără ca aceste soluţii să fie identificate, diseminate şi implementate pe parcursul primului an de activitate”, precizează deputatul Gavrilă Ghilea. Tot el menţionează că, printre motivele şi argumentele principale invocate în acţiunea CE, introdusă la data de 23 mai 2017, se precizează că România „nu poate invoca situaţii pur interne pentru a justifica neîndeplinirea obligaţiilor ce decurg din directivă, precum intrarea operatorilor în insolvenţă, litigii legate de dreptul de proprietate, desfăşurarea unor proceduri administrative sau responsabilitatea autorităţilor locale”, adică, susţine Ghilea, exact argumentele prin care ministrul Mediului a justificat neadoptarea unor soluţii până în prezent.

Deputatul PNL a mai ţinut să precizeze că, în Capitolul 1 al Ghidului solicitantului în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020, Axa prioritară 4. Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric, Obiectivul Specific 4.3. Reducerea suprafețelor poluate istoric, se menţionează că „solicitanții eligibili pentru toate tipurile de acțiuni finanțate sunt autorităţile publice sau alte organisme publice, inclusiv structuri subordonate acestora, pentru situri contaminate istoric aflate în proprietate sau puse la dispoziţia acestora de către proprietar - printr-un act juridic - în vederea implementării proiectului”. „Prin urmare, Ministerul Mediului sau oricare altă instituţie subordonată acestuia poate dobândi eligibilitate pentru depunerea unor proiecte noi în cadrul POIM, măsura 4.3 Reducerea suprafețelor poluate istoric, prin invocarea dreptului de proprietate a Statului român asupra celor 2.300 mp ai batalului 2 de la Derna, respectiv prin solicitarea de punere la dispoziţie, în vederea decontaminării, a celor 3.554 mp ai batalului 1, care aparţin SC Petrol Derna SA, aflată în procedură de faliment”, susţine Gavrilă Ghilea. El avertizează că, în cazul în care nu se soluţionează problema, „reponsabilitatea deversării inevitabile a miilor de metri cubi de deşeuri toxice sub formă de gudroane acide, acid sulfuric şi uleiuri minerale, care va face ca despre Derna să se vorbească doar la timpul trecut, aparţine exclusiv celor care, deşi au legea de partea lor, o interpretează după bunul plac, invocând mai degrabă lipsa de soluţii decât coerenţa unor acţiuni concrete”.