Poetul Adrian Păunescu a încetat din viaţă, ieri dimineaţă, la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Capitală, unde a fost internat din 26 octombrie cu probleme cardiace, renale şi hepatice.

Doctorul Şerban Brădişteanu, şeful Clinicii de chirurgie cardiovasculară a Spitalului Floreasca, a declarat, ieri dimineaţă, la ora 8.30, că inima lui Păunescu a încetat să bată la ora 7.15."Azi,(n.r. ieri) la ora 7.15, inima maestrulului a încetat să bată şi nu a mai dorit să pornească. Maestrul a plecat dintre noi", a spus Brădişteanu. Poetul Adrian Păunescu a definit o generaţie, cu cenaclul Flacăra şi cu versurile sale, după căderea comunismului a fost acuzat că i-a scris poeme laudative lui Nicolae Ceauşescu, dar, cu toate acestea, el a rămas un nume în viaţa publică şi politică românească. Adrian Păunescu - născut la 20 iulie 1943, în Copăceni, judeţul Bălţi, Basarabia, în prezent Republica Moldova - a fost poet, publicist şi om politic. Păunescu a absolvit Colegiul Naţional "Carol I" din Craiova, ulterior studiind filologia la Universitatea din Bucureşti. Adrian Păunescu este cunoscut mai ales ca poet şi ca organizator al Cenaclului Flacăra, el fiind şi unul dintre cei mai prolifici autori români contemporani. A debutat ca poet în 1960, iar din 1973 a condus revista Flacăra, din fruntea căreia a fost destituit în iulie 1985. Pretextul imediat a fost scandalul busculadei iscate la concertul Cenaclului Flacăra din Ploieşti din iunie 1985, însă Adrian Păunescu devenise cunoscut şi pentru criticile la adresa puterii, un exemplu fiind poemul "Analfabeţii", publicat în 1980, în Flacăra. După căderea comunismului, nu i s-a permis reîntoarcerea la conducerea revistei Flacăra, astfel că, în toamna anului 1990, a fondat revista Totuşi iubirea. În calitate de publicist a mai condus ziarul Sportul românesc, o scurtă perioadă, în 1999,  a realizat emisiuni de fotbal şi a participat, în calitate de invitat, la numeroase emisiuni pe teme culturale şi politice. Păunescu a fost secretar al UTC la Uniunea Scriitorilor, membru al PCR. Din august 1992 a devenit membru al PSM, iar din ianuarie 1995, prim-vicepreşedinte al partidului. La 27 septembrie 1992 a fost ales senator de Dolj, pe listele PSM. La alegerile din 3 noiembrie 1996, partidul său nu a obţinut numărul de voturi necesar intrării în Parlament. La alegerile parlamentare din 2000 este ales senator pe listele PDSR - Dolj, în 2004 câştigă un nou mandat, pe listele PSD, în circumscripţia electorală Hunedoara şi deţine funcţia de preşedinte al Comisiei pentru cultură. Printre cărţile publicate se numără "Cartea Cărţilor de Poezie", "Meserie mizerabilă, sufletul", "Măştile însângerate ", "Nemuritor la zidul morţii", "Până la capăt", "Liber să sufăr"  şi "Din doi în doi", precum şi numeroase alte volume lansate înainte de 1989, printre care "Ultrasentimente", "Mieii primi",, "Repetabila povară", "Pământul deocamdată", "Manifest pentru sănătatea pământului", "Iubiţi-vă pe tunuri", etc. Totodată, Păunescu a compus imnurile echipelor de fotbal Rapid Bucureşti şi Universitatea Craiova: "Sîntem peste tot acasă" şi, respectiv, "Oltenia eterna Terranova". "E o vineri neagră (...), o zi din cea mai cumplită evanghelie a însingurării. Venită din ocoluri arhaice, moartea a lovit iarăşi năprasnic în generaţia mea, răpindu-l pe poetul şi gazetarul de geniu şi omul de înaltă nobleţe sufletească Adrian Păunescu. Păunescu s-a născut ca să moară şi să nu doarmă, ci să vegheze în eternitate la dăinuirea neamului său. Sunt convins că e mult mai viu decât mulţi dintre noi ", spune Fănuş Neagu.

Odihnească-se în pace.