În data de 20 mai 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reunită în cadrul Completului competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit, a soluţionat un recurs în interesul legii, fiind pronunţată următoarea soluţie: „În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 113 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că: Moştenitorii titularului de cont decedat au dreptul să obţină furnizarea, de către instituţiile bancare, a informaţiilor protejate de secretul bancar, pentru perioada anterioară decesului, numai în măsura în care justifică scopul pentru care le pretind”.

 

O decizie extrem de importantă în economia relaţiei dintre o instituţie bancară şi moştenitorii unei persoane care a deţinut un cont bancar.

Nu de multe ori în practică, se năştea un conflict juridic între instituţiile bancare la care defunctul a deţinut conturi bancare şi moştenitorii acestuia, care doreau să beneficieze de extrase de cont bancar prin care să fie evidenţiate toate operaţiunile bancare anterioare decesului.

Raţiunea pentru care se dorea acest document era ca moştenitorii să observe în ce mãsură defunctul ar fi făcut în ultima parte a vieţii anumite operaţiuni juridice, care ar putea să fie anulate de către o instanţă de judecată.

Însă instituţiile bancare refuzau să ofere acest document, pe motiv că ar încălca secretul bancar.

Înalta Curte a stabilit în mod obligatoriu faptul că secretul bancar nu poate să fie invocat împotriva moştenitorilor defunctului, dacă aceştia justifică un scop, adică un interes juridic pentru care solicită informaţiile care vizeazã operaţiunile bancare.

Astfel, deşi „datele şi informaţiile protejate de secretul bancar intră sub incidenţa protecţiei garantate de prevederile art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, iar o eventuală ingerinţă este îngăduită doar în măsura în care sunt respectate cerinţele cumulative prevăzute de paragraful 2 al aceluiaşi articol: să fie prevăzută de lege, să aibă un scop justificat, să apară necesară într-o societate democratică şi să nu constituie o măsură mai restrictivă decât scopul pentru care a fost instituită” – paragraf 101 decizie.

Instanța Supremă a evidenţiat: „de principiu, apărarea memoriei persoanei decedate se opune furnizării neîngrădite, către moştenitori, a informaţiilor asupra operaţiunilor efectuate de titularul contului, care nu avea obligaţia de a da socoteală succesibililor nici în timpul vieţii şi, subliniind, tot de principiu, că în scopul stabilirii întinderii masei succesorale prezintă relevanţă soldurile conturilor de la data decesului, se constată că, în anumite cazuri, moştenitorii pot justifica un interes în a obţine date protejate de secretul bancar” – paragraf 104 decizie.