În ultima săptămână, odată cu începerea noului an şcolar, a devenit tot mai evidentă şi de interes discuţiile care se poartă la nivel politic cu privire la manualele unice şi erorile care au apărut în cadrul acestora.

Aceste discuţii purtate la nivel politic, nu vor fac obiectul acestei rubrici, însă obiectul acestei rubrici vor fi întotdeauna aspectele de natură juridică a diferitelor probleme sociale, printre care şi eventualele hotărâri judecătoreşti, care sunt obligatorii şi care le soluţionează, din punct de vedere juridic. Astfel, la data de 06 august 2018 a fost publicată în cadrul Monitorului Oficial al României, Partea I, numărul 679, Decizia cu numărul 537 din 18 iulie 2018 a Curţii Constituţionale, prin care s-a stabilit faptul că Legea manualului şcolar este neconstituţională în ansambul ei. Aspectul care poate fi  observat din lecturarea hotarârii judecătoreşti pronunţată de către instanţa de contencios constituţional, este faptul ca Legea manualului şcolar, a fost declarată ca fiind neconstituţională, nu datorită unor aspecte de ţin de conţinutul acesteia, ci ca urmare a unei deficienţe de natura procedurală. Practic, Curtea Constituţională reţine în cadrul deciziei, faptul că - „Legea manualului şcolar, fiind adoptată cu majoritatea absolută, respectiv cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere, în temeiul art. 76 alin. (1), încalcă procedura constituţională de adoptare a legilor ordinare, care prevede la art. 76 alin. (2) din Constituţie, majoritatea simplă, respectiv votul membrilor prezenţi din fiecare Cameră” (paragraf 44 din cadrul Deciziei 537 din 2018). De asemenea, ca urmare a acestei concluzii conform căreia, Legea manualului şcolar a fost adoptată ca şi lege organică, în condiţiile în care acest act normativ este o lege ordinară, Curtea reţine faptul că - „de regulă, stabilirea caracterului ordinar al legii are relevanţă şi cu privire la respectarea procedurii de adoptare a legilor, astfel cum aceasta este consacrată în Legea fundamentală. Astfel, ordinea în care cele două Camere ale Parlamentului vor dezbate proiectul sau propunerea legislativă depinde şi de caracterizarea legii ca organică sau ordinară, în funcţie de această caracterizare urmând să fie determinată Camera competentă să adopte legea în calitate de primă Cameră sesizată, respectiv Cameră decizională, în temeiul art. 75 alin. (1) din Constituţie. Aşadar, calificarea iniţială a legii ce urmează să fie adoptată, ca organică sau ordinară, are influenţă asupra procesului legislativ, determinând parcursul proiectului de lege sau al propunerii legislative” (paragraful 45 din cadrul Deciziei 537 din 2018). Problema care va trebui să fie analizată în etapa următoare este, ce soartă juridică vor avea manualele editate în baza unui act normativ, care a fost declarat neconstituţional.