O nouă soluţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care va fi abordată în prezentul articol şi care este obligatorie faţă de instanţele de judecată naţionale, a fost pronunţată la data de 20 mai 2019, în cadrul procedurii de dezlegare a unor chestiuni de drept.

Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție reunită fiind în cadrul Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis, în şedinţa din 20 mai 2019, faptul că admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău – Secţia I civilă, în cadrul dosarului cu numărul 16121/110/2016, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, pe cale de consecinţă, a dispus: „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 10, art. 38, art. 57, art. 134 alin. (1) şi art. 254 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stipularea clauzei penale în contractul individual de muncă sau într-un act adiţional al acestuia, prin care este evaluată paguba produsă angajatorului de salariat din vina şi în legătură cu munca sa, este interzisă şi este sancţionată cu nulitatea clauzei astfel negociate”.

Pentru a aduce aminte cititorilor noştrii, clauza penală nu reglementează sancţiuni de natura penală, ci în conformitate cu prevederile articolului 1538 aliniatul 1 Cod civil – „Clauza penală este aceea prin care părţile stipulează că debitorul se obligă la o anumită prestaţie în cazul neexecutării obligaţiei principale”.

Aşadar, este acea clauză contractuală prin care părţile unui contract, stabilesc de la început care va fi contravaloarea despăgubirilor care urmează să fie achitate de către o parte contractuală, în condiţiile producerii unui prejudiciu.

De menţionat faptul că, în cadrul Codului muncii, nu avem o prevedere legală care să reglementeze clauzele penale inserate în cadrul contractului individual de muncă, însă, ce există menţionat expres, în cadrul aticolului 254 aliniatul 1 Codul muncii este faptul că – „Salariaţii răspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor”.

Or, dacă salariaţii răspund patrimonial conform normelor şi principiilor răspunderii civile s-a pus problema în practică dacă, în baza acestor norme şi principii ale răspunderii civile, nu se poate insera şi o clauză penală în cadrul unui contract individual de muncă ori în cadrul unui act adiţional la acesta.

Răspunsul dat de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia 19 din 2019 este unul clar şi categoric, obligatoriu faţă de toate instanţele de judecată din ţară, mai precis este nulă orice fel de clauză penală inserată în cadrul unui contract individual de muncă ori în cadrul unui act adiţional la acesta.