În România statul nu protejează şi garantează proprietatea, ci o jumuleşte cu taxe, o confiscă treptat. Munca nu este respectată, ci supraimpozitată,mediul de afaceri este privit doar ca vacă de muls până la epuizare şi nu ca motor al economiei şi componentă importantă a statului care trebuie protejat şi stimulat. România de azi nu este prielnică investiţiilor, consumul scade, sărăcia şi corupţia înfloresc.

Consumatorul cu bani puţini se va orienta spre cei care oferă preţuri mici, iar aici intrăm pe teritoriul pieţei negre, a economiei subterane. În ediţia de ieri am trecut în revistă principalele metode prin care statul pierde bani din cauza proastei gestionări a economiei prin politici fiscale extrem de împovărătoare. Continuăm azi cu alte exemple documentate.

Evaziunea fiscală cu ţigări

Piaţa totală, legală şi ilegală, de ţigări din România este estimată la circa 30 de miliarde de ţigarete pe an. Reprezentanţii unuia dintre mari producători din domeniu susţin că evaziunea fiscală din acest sector afectează societatea în ansamblu. "Contrabanda şi contrafacerile înseamnă bani care merg către crimă organizată, venituri mai mici la bugetul de stat, volume mai mici pentru producătorii legali, produse de calitate îndoielnică pentru consumatori, drept urmare, fiecare dintre noi este influenţat în mod negativ", a declarat pentru sursa citată Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova şi Bulgaria. În ultimele şase luni comerţul ilicit cu ţigarete a înregistrat o tendinţă de scădere. În luna septembrie, însă, piaţa neagră a crescut până la 15%, potrivit unui studiu Novel. De asemenea, un pachet de ţigări de contrabandă putea fi cumpărat luna trecută cu 8,6 lei, în timp ce în magazine acesta se vindea cu un preţ mediu de 13,5 lei. "Sperăm să asistăm la o tendinţă temporară, cauzată de faptul că, în această perioadă, Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală şi implicit Autoritatea Naţională Vamală se află în proces de reorganizare şi restructurare", a adăugat Lazăr. Reprezentanta producătorului de ţigarete susţine, totodată, că diminuarea pieţei negre depinde de politica fiscală, de modul în care autorităţile acţionează pentru a reduce nivelul evaziunii, dar şi de educarea cetăţenilor cu privire la efectele negative ale comerţului ilicit. Ea atrage atenţia şi asupra faptului că o reţea care se ocupă cu traficul ilegal de ţigări poate să îşi folosească infrastructura inclusiv pentru a face trafic de droguri, de arme sau chiar de persoane. "A existat un caz în care autorităţile române au fost puse în situaţia de a confisca un tren", adaugă ea menţionând, de asemenea, că în multe sate din Maramureş şi din Satu Mare, porţile localnicilor stau deschise pentru a permite maşinilor care transportă ţigări de contrabandă să intre cât mai repede în curţi. De inventivitate dau dovadă şi persoanele care încearcă să aducă pe teritoriul României ţigări de contrabandă trecând graniţa cu deltaplanul. "Se face contrabandă cu deltaplanul pe graniţa de est, cu barca pe Tisa, cu <cârca> la Brodina", explică reprezentantul companiei JTI. Un cărăuş poate trece graniţa cu 4 - 5 baxuri de ţigări pe care le cară în spate, prinse în chingi. Greutatea fiecărui bax este cuprinsă între 15 şi 20 de kilograme.

Morăritul şi panificaţia sunt "negre"

Statul pierde anual 1,31 miliarde de euro din cauza evaziunii fiscale din principalele ramuri ale industriei alimentare, respectiv sectorul morăritului şi al panificaţiei, cel al legumelor şi al fructelor şi cel al cărnii. Cel mai recent caz de evaziune în industria alimentară a adus un prejudiciu estimat la circa 50 de milioane de euro şi este anchetat în prezent de DNA. În acesta sunt implicaţi senatorul PSD Niculae Bădălău, urmărit penal pentru trafic de influenţă, procurorul Angela Nicolae şi mai mulţi funcţionari ai Ministerului Finanţelor. Cea mai mare parte a prejudiciului din industria alimentară, 600 de milioane de euro, vine din morărit şi panificaţie, unde evaziunea ajunge să reprezinte peste 60% din valoarea pieţei. Reţeaua evaziunii porneşte, de cele mai multe ori, de la firma care ţine în depozitele sale atât grâu cumpărat cu acte, cât şi grâu cumpărat la negru de pe piaţă, după cum a explicat recent pentru gândul.info Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA). Din cantitatea de grâu achiziţionată fără acte se face făină care intră ulterior în procesul de producere a pâinii alături de făina declarată. Astfel, pâinea făcută din această făină ajunge pe rafturile magazinelor fără factură şi este ulterior vândută, tot fără acte. Firma fie nu se înregistrează cu profit, fie declară un profit mai mic decât cel real şi evită astfel să îşi achite dările către stat.

Legume şi carne, o nebunie!

Din sectorul legumelor şi al fructelor se pierd anual 480 de milioane de euro, evaziunea fiscală ajungând să reprezinte până la 60% din această piaţă evaluată la 800 de milioane de euro pe an. "Micul trafic" face ca legumele şi fructele bulgăreşti, ungureşti şi poloneze să ajungă pe tarabele pieţelor din România. Practic, românii trec graniţa, cumpără legume şi fructe pe care le declară ca fiind pentru consum propriu, le transportă cu maşina înapoi în ţară şi le duc în pieţe unde le scot la vânzare, după cum a explicat Aurel Tănase, preşedintele patronatului Romconserv. Din totalul de 1,31 miliarde de euro pierdute anual de stat din cauza evaziunii fiscale din industria alimentară, 230 de milioane de euro nu mai ajung în vistieria statului din industria cărnii. În cazul cărnii de porc, evaziunea ajunge să reprezinte 40% din piaţă, principala metodă practicată fiind eludarea TVA, iar în cazul cărnii de pui la 15 - 20% din piaţă, după spusele preşedintelui FSIA. Reţeaua de evaziune porneşte, de multe ori, încă din fermele care se ocupă cu creşterea păsărilor. Într-o astfel de fermă sunt puse la incubat, spre exemplu, un milion de ouă. Din acestea pot ieşi un milion de pui sau doar 700.000 de pui, diferenţa putând sau nu să fie declarată. În cazul în care diferenţa nu este declarată în abatoarele mici ajung atât păsările "cu acte", cât şi celelalte. Aici, puii nedeclaraţi sunt sacrificaţi, iar carnea este încărcată în aceleaşi maşini care transportă şi carnea de pui cu acte, întreaga cantitate fiind însoţită doar de un aviz de expediţie, fără valoare. Dacă şoferul este oprit în drumul său spre magazine, el prezintă avizul şi spune că factura se va întocmi la final pentru că are de făcut mai multe transporturi. În realitate, însă, factura nu mai este emisă.