Preşedintele de la Chişinău, Vladimir Voronin, s-a trezit să reproşeze din nou României lipsa de dorinţă de a semna Tratatul de bază şi de frontieră cu Republica Moldova, fapt care în opinia liderului moldovean explică că România nu a renunţat la speranţa unei viitoare uniri.

Este foarte sigur că iritarea lui Voronin a fost provocată de numărul şi amploarea manifestărilor de aniversare a Unirii din 27 martie 1918, manifestări care s-au desfăşurat pe tot teritoriul României. Tratatul de bază şi Acordul de frontieră dintre România şi Republica Moldova se află în fază de finalizare la nivel de experţi, fiind necesare mai multe ajustări înainte de semnarea documentelor. Vladimir Voronin s-a plâns tot mai mult în ultima vreme că Republica Moldova este ostatica geopoliticilor statelor mai mari care se ocupă cu probleme precum cea din Kosovo, Tratatul Forţelor Convenţionale în Europa, problema aderării Georgiei şi Ucrainei la NATO, iar Republica Moldova a rămas prinsă într-o situaţie economică dezastruoasă şi cu problema transnistreană nerezovată, situaţie pe care doreşte să o supună dezbaterii în cadrul summituli NATO de la Bucureşti. Voronin a accentuat importanţa soluţionării conflictului transnistrean şi şi-a exprimat dorinţa semării unui document care să stea la baza soluţionării diferendului. De asemenea, Voronin a reinterat dorinţa republicii Moldova de a-şi păstra neutralitatea, fapt ce va fi garantat de comunitatea internaţională. Până una alta, Moldova se confruntă cu probleme interne, mai mulţi deputaţi din opoziţie declarându-se nemulţumiţi de programul viitorului Guvern al Zinaidei Greceanîi, program care a fost supus examinării Parlamentului şi urmează a fi votat. Opoziţia este nemulţumită de lipsa prevedrilor cu privire la integrarea europeană şi acuză programul ca fiind doar unul declarativ care nu conţine indicatori care ar permite ca activitatea Guvernului să fie controlată ulterior, fapt ce aduce a un fel de dictatură guvernamentală în ceea ce priveşte măsurile preconizate a fi luate. Totodată, programul Guvernului este acuzat că nu prevede nici un fel de măsuri privind combaterea sărăciei şi asigurarea bunăstării poporului.