Premierul Vladimir Putin a avertizat Uniunea Europeană în legătură cu posibilitatea unei noi crize a gazului în această vară, ca urmare a deciziei Rusiei de a sista aprovizionarea cu gaz prin Ucraina, în cazul în care partea ucraineană nu îşi va plăti datoriile.

Premierul rus Vladimir Putin a declarat că înţelege faptul că, datorită crizei economice, Ucraina este unul dintre cele mai afectate state, însă datoriile trebuie plătite, iar Moscova nu găseşte nicio plăcere în acţiunile pe care le-ar putea întreprinde în cazul neplăţii datoriei. Mai mult, Rusia refuză să crediteze Ucraina pentru gazele ce urmează a fi pompate în depozitele subterane. Guvernul de la Kiev şi compania Naftogaz au solicitat părţii ruse un credit de 4,2 miliarde de dolari pentru achiziţionarea de circa 19,5 miliarde de metri cubi de gaze. Până în prezent, Gazprom a transferat pentru tranzitul gazelor pe teritoriul Ucrainei 2,15 de miliarde de dolari. Toate aceste lucruri au loc pe fondul naşterii unei noi crize politice la Kiev, nu că până acum ar fi fost linişte. Astfel, preşedintele Ucrainei, Viktor Iuşcenko a declarat că iniţiativa adversarilor săi de a forma o coaliţie este de fapt nimic altceva decât o lovitură de stat constituţională, care nu are nimic de-a face cu interesele naţionale şi cu legea. Iuşcenko se referă la recentul acord preliminar încheiat între premierul Iulia Timoşenko şi liderul Partidului Regiunilor, Viktor Ianukovici, înţelegere care prevede formarea unei coaliţii guvernamentale şi modificarea Constituţiei Ucrainei. Blocul Iuliei Timoşenko şi Partidul Regiunilor doresc să elaboreze un proiect de lege care vizează transformarea ţării într-o republică parlamentară, care va reduce prerogativele preşedintelui şi va descentraliza Guvernul. Mai mult, proiectul prevede ca preşedintele să fie ales de Parlament, şi nu în urma votului popular ca în prezent, şi să poată numi procurorul general, şeful Serviciului de securitate şi ministrul de Externe. Cu privire la Guvern, proiectul urmăreşte ca acesta să nu mai conducă administraţiile regionale, ele urmând să fie coordonate de instituţii locale conduse de un preşedinte al consiliilor regionale. Conform acestui proiect, Iulia Timoşenko ar urma să ocupe în continuare funcţia de premier, iar Ianukovici ar deveni şeful statului. Viktor Iuşcenko, care ar rămâne pe nicăieri dacă planurile lui Timoşenko şi Ianukovici prind o formă mai concretă, a precizat că o astfel de coaliţie ar putea afecta democraţia şi aspiraţiile europene ale ţării, precum şi independenţa ţării. Însă aceasta este doar vocea posibilităţii pierderii puterii. Nimic altceva. Poate disperarea.