China şi SUA au trecut, în ultimele zile, la un schimb dur de replici, în urma unui incident naval produs la sfârşitul săptămânii trecute. Beijingul a cerut Washingtonului să înceteze activităţiile navale ilegale din Marea Chinei de Sud. SUA, la rândul lor, au acuzat autorităţiile chineze de hărţuire a unor nave americane neînarmate de către flota chineză şi au cerut Chinei să respecte dreptul naval internaţional.

Cu siguranţă aceste tensiuni au şi un alt substrat decât cele referitoare la activităţiile navale. În urmă cu două zile, regimul chinez a făcut apel la Congresul SUA să nu examineze un proiect de rezoluţie privind acordarea de sprijin Tibetului cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la fuga lui Dalai Lama în India. E clar că rădăcina conflictului de aici porneşte, iar incidentele privind navele sunt doar un motiv de a ridica vocea una la alta şi să se hărţuiască, mai ales că SUA şi China nu sunt exact cele mai prietene state. De la Casa Albă a venit confirmarea potrivit căreia navele americane vor continua să navigheze în apele internaţionale din apropierea Chinei, acesteia sugerându-i-se să respecte dreptul internaţional. Incidentul a luat amploare în momentul în care cinci nave chineze au efectuat manevre în apropierea unei nave americane care, conform Pentagonului, strângea date privind acustica maritică. Partea chineză susţine că, în fapt, nava americană este una de spionaj şi este dotată ca atare cu tehnică în acest sens. Lucrurile au escaladat pe fondul respingerii cererii chineze de către Congres privind subiectul Dalai Lama. Cu ocazia celei de a 50-a aniversări a revoltei împotriva ocupaţiei ilegale chineze, Dalai Lama a solicitat pentru Tibet o autonomie legitimă şi semnificativă faţă de regimul chinez, subliniind că doreşte ca tibetanii să trăiască astfel în cadrul Republicii Chineze. Pe de altă parte, Dalai Lama a acuzat China că a ucis sute de mii de tibetani de la invazia Tibetului la începutul anilor 50 şi că a transformat teritoriul tibetan într-un iad presărat cu suferinţă şi distrugeri. După ocuparea provinciei, guvernul comunist chinez a condus o serie de campanii de violenţă şi de represiune. Ultimele manifestaţii de amploare ale tibetanilor împotriva regimului chinez au avut loc acum un an şi, în continuare, sute de oamenii sunt daţi încă dispăruţi în urma acţiuniilor de reprimare a acestor manifestaţii. Dalai Lama este acuzat de către regimul de la Beijing de terorism şi de susţinerea mişcării separatiste tibetane.