Extinderea NATO, situaţia din Afganistan, evoluţia Forţei de răspuns a NATO, sunt numai câteva dintre punctele importante care vor fi abordate la summit-ul Alianţei de la Bucureşti. Macedonia, Croaţia şi Albania aspiră la statutul de membre şi au destule şanse de a deveni eligibile la reuniunea de la Bucureşti fiind anunţat cu mai mult timp în urmă că NATO, la summitul din 2008, va intenţiona să lanseze noi invitaţii pentru statele care îndeplinesc normele Alianţei.

Trebuie spus că SUA sunt de acord cu primirea în grup a celor trei state balcanice, fiind adoptată şi o lege care prevede acordarea de asistenţă către aceste ţări, dar şi către Georgia şi Ucraina. Acest act normativ facilitează admiterea de noi state şi reafirmă susţinerea în vederea extinderii spre est a NATO. Punctele de vedere americane nu sunt însă împărtăşite de toţi aliaţii europeni. Grecia, de exemplu, a anunţat că va bloca aderarea Macedoniei la NATO, dacă fost republică iugoslavă nu va rezolva problema denumirii sale, termenul de Macedonia fiind o problemă destul de sensibilă în cadrul politicii externe greceşti. Mai e şi situaţia din Kosovo. NATO este responsabilă cu menţinerea păcii în Kosovo, iar populaţia majoritar albaneză intenţionează să îşi proclame independenţa de Serbia doar peste câteva săptămâni, existând chiar posibilitatea ca Uniunea Europeană, Statele Unite şi alte state să recunoască această independenţă. NATO se doreşte un garant al păcii în provincia Kosovo, iar prin vocea mai multor oficiali s-a dat de înţeles că propunerea ca provincia Kosovo să primească o independenţă sub supraveghere este echilibrată şi fermă şi s-a avertizat în privinţa unei întârzieri a definirii statutului provinciei, situaţie care se constituie ca principala problemă a Balcanilor în acest moment. Serbia, la rândul ei, a anunţat că va respinge orice ofertă de aderare la UE sau NATO, dacă aceste două organizaţii recunosc provincia separatistă ca pe un stat independent. De asemenea, Belgradul a avertizat în mai multe rânduri că, dacă trupele de menţinere a păcii din cadrul NATO nu vor reuşi să protejeze minoritatea sârbă din Kosovo, atunci armată sârbă va fi pregătită să intervină.
În privinţa situaţiei din Afganistan, Statele Unite şi NATO au început o acţiune de revizuire a întregii misiuni a forţelor internaţionale din Afganistan, atât în ceea ce priveşte securitatea şi combaterea terorismului, cât şi consolidarea politică şi dezvoltarea economică a ţării. ISAF (Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate din Afganistan) este sub comandă NATO şi reuneşte peste 40.000 de militari străini dintre care 26.000 americani. Forţa are ca scop să ajute guvernul lui Hamid Karzai să combată insurecţiile talibanilor.