Președintele Finlandei, Sauli Niinistö, și prim-ministrul Sanna Marin au anunţat joi dimineaţă că intenţionează să depună o solicitare formală pentru aderarea la NATO. Rusia a reacţionat imediat susţinând că acest lucru repreyzintă o ameninţare evidentă pentru propria securitate, deşi duce un război de agresiune în Ucraina.

Admiterea Finlandei în NATO ar fi „o ameninţare evidentă" pentru Rusia, a afirmat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei de la Moscova, citat de publicaţia germană Stern. Peskov a atras atenţia că Rusia pregăteşte acţiuni de retorsiune în contextul eventualei admiteri a Finlandei şi Suediei în NATO.

Admiterea Finlandei în NATO „nu va face mai sigur continentul nostru şi nici lumea", a subliniat Dmitri Peskov.

Președintele Finlandei, Sauli Niinistö, și prim-ministrul Sanna Marin au anunţat joi dimineaţă că intenţionează să depună o solicitare formală pentru aderarea la NATO.

Marea Britanie va apăra Finlanda şi Suedia în cazul unui atac al Rusiei, a declarat miercuri seară, la Helsinki, premierul Boris Johnson, notând că războiul din Ucraina a creat o nouă realitate geopolitică, încheind perioada post-Războiul Rece. „În situaţia unui dezastru sau a unui atac, ne vom ajuta reciproc, inclusiv prin asistenţă militară. Caracterul asistenţei va depinde de solicitarea formulată de cealaltă parte", a declarat Boris Johnson, citat de BBC News, cu ocazia întâlnirii cu preşedintele Finlandei, Sauli Niinistö. Anterior, Boris Johnson anunţase un parteneriat similar în materie de securitate cu Suedia.

„Invazia rusă în Ucraina marchează sfârşitul perioadei post-Războiul Rece. Realitatea noastră a fost reconfigurată, la fel şi viitorul nostru", a argumentat Boris Johnson.

Finlanda şi Suedia au început să analizeze posibilităţi de a deveni membre NATO în contextul intervenţiei militare ruse în Ucraina.

Administraţia Vladimir Putin a avertizat că eventuala admitere a Suediei şi Finlandei în NATO va atrage consecinţe în materie de securitate. „NATO nu este tipul de alianţă care garantează pace şi stabilitate, iar extinderea nu va aduce securitate pe continentul european. Alianţa Nord-Atlantică rămâne un instrument conceput pentru confruntare", a declarat recent Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, citat de BBC News.

 

O integrare rapidă

Secretarul general al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, a salutat dorinţa liderilor Finlandei de integrare în Alianţa Nord-Atlantică şi le-a promis un proces de aderare fără probleme.

„Este vorba de o decizie suverană a Finlandei (...) Dacă Finlanda va decide să aplice, ea va fi primită cu căldură în cadrul NATO, iar procesul de aderare se va derula fără probleme şi rapid", a dat el asigurări într-o declaraţie.

„Finlanda este unul dintre cei mai apropiaţi parteneri ai NATO, o democraţie matură, un membru al Uniunii Europene şi un contributor important la securitatea euroatlantică", a subliniat Jens Stoltenberg.

„Sunt de acord cu preşedintele Niinisto şi cu premierul Marin în ideea că aderarea la NATO ar consolida deopotrivă securitatea NATO şi a Finlandei", a adăugat el.

Aderarea Finlandei la Alianţa Nord-Atlantică „ar contribui semnificativ la securitatea europeană şi ar fi un semnal puternic de descurajare, în contextul în care Rusia duce un război în Ucraina", a subliniat la rândul său preşedintele Consiliului European, belgianul Charles Michel.

Finlanda are o frontieră de 1.300 de km şi un trecut dureros cu Rusia. Invadarea Ucrainei i-a determinat pe finlandezi să susţină aderarea ţării lor la NATO, după ani de neutralitate, pentru a le fi garantată securitatea.