Liderii celor 27 de state ale UE participă, azi şi mâine, la summitul de iarnă al Consiliului European, reuniune care va fi dominată de subiecte majore precum planul de relansare economică, pachetul legtislativ, schimbările climatice, problema energiei şi situaţia Tratatului de la Lisabona.

În documentul de lucru, se face un apel către bănci şi instituţii să facă uz de facilităţiile care le-au fost acordate şi să sprijine împrumuturile către sectorul economic prin micşorarea ratei dobânzilor. În privinţa fragilităţii pieţelor financiare, se speră a se încheia cât mai rapid negocierile cu Parlamentul European, ceea ce ar duce la adoptarea unor măsuri legislative europene privind protejarea fondurilor depunătorilor, solvabilitatea companiilor de asigurări şi nivelul de capitalizare al băncilor. Datorită impactului pe care criza financiară îl are asupra economiei şi a faptului că statele din zona Euro şi UE în intregul său sunt ameninţate de recesiune, Consiliul s-a arătat de acord cu un plan european economic de redresare, urmând liniile propuse de Comisia Europeană pe data de 26 noiembrie, plan care se bazează pe un efort finanaciar de aproximativ 200 de miliarde de euro. Totodată, datorită dimensiunii crizei, statelor membre li s-a cerut să acţioneze pe mai departe într-un cadru comun prin măsuri de sprijinire a consumului pe un termen limitat şi precis, îndeajuns pentru a scoate din impas principalele industrii, printre care cea producătoare de automobile şi cea a construcţiei de locuinţe, care sunt considerate vârf de lance în procesul creşterii economice. Acest lucru se poate realiza prin reduceri semnificative la nivelul taxelor şi impozitelor, o reducere a nivelului cotizaţiilor sociale şi acordarea de ajutoare specifice pentru întreprinderi şi ajutoare directe pentru familiile vulnerabile. În privinţa energiei şi a schimbărilor climatice, Consiliul va confirma angajamentul Uniunii de a reduce cu 20% emisiile de energie până în anul 2020, urmând ca măsurile de compensare economică a ţărilor care vor avea de pierdut din aceste prevederi să fie hotărâte cu altă ocazie. În cadrul reuniunii va fi aprobat şi Parteneriatul Estic, care va avea ca scop ajutorarea statelor partenere pentru a face progrese în procesele de reformă şi pentru a contribui la stabilitatea lor în vederea apropierii lor mai mult de structurile europene. Statele care vor urma a fi introduse în parteneriat sunt Moldova, Ucraina, Armenia, Adzerbaidjean şi Georgia. Nu în ultimul rând, se va hotărî întărirea politicii europene de apărare şi securitate, prin dezvoltarea unor capacităţi militare puternice, flexibile şi interoperabile care să dea posibilitatea Uniunii Europene să acţioneze în afara teritoriului său o serie de misiuni civile şi militare.