Mandatul preşedintelui George W. Bush se apropie de sfârşit cu paşi repezi, iar bilanţul nu pare a fi prea bun. Fiind concentrat doar pe războaiele pornite de SUA în Irak şi Afganistan şi asupra problemei iraniene, administraţia de la Washington a cam pierdut controlul asupra Americii Latine.

Relaţia SUA cu sud-americanii s-a deteriorat vizibil în ultimii ani, cu toate că, la preluarea mandatului său, George W. Bush declara că America Latină va constitui o prioritate în cadrul politicii administraţiei sale. Nu numai că nu a fost aşa, dar guvernele de stânga ale lui Chavez, Castro, Morales, Bachelet s-au consolidat în America Latină, jucând după reguli economice care nu convin americanilor. Singura excepţie o constituie Columbia, unde preşedintele Alvaro Uribe este un aliat al SUA. Mai mult decât atât, în ultimele decenii, sentimentul anti-american s-a amplificat, crescând astfel numărul simpatizanţilor socialiştilor şi radicalilor de stânga. De-a lungul vremii, pentru a-şi promova interesele în regiune, SUA au reuşit să alunge de la putere sau să submineze peste 40 de guverne ale unor ţări ale Americii Latine. Acum este pentru prima dată în istorie când America de Sud a ieşit complet de sub controlul american, nu că ar fi fost vreodată prea binevenite acolo, însă acum situaţia este dezastruoasă pentru americani. Statele din America de Sud, care sunt aliate ale SUA, pot fi numărate pe degetele de la o singură mână, iar cifra nu reprezintă un motiv de mândrie. Până nu de mult, inamicul numărul unu al SUA era Cuba şi mai ales liderul său, Fidel Castro. În ultima decadă s-au mai adăugat pe listă Venezuela, după venirea la putere a lui Hugo Chavez, admirator înfocat al lui Fidel Castro, Bolivia cu al său preşedinte socialist Evo Morales, şi el adept al politicilor liderului cubanez, şi Nicaragua, prin venirea la putere a fostului lider marxist Daniel Ortega, al cărui guvern sandinist a fost alungat de la putere chiar de tatăl actualului preşedinte american, George Bush senior.
Pe lângă aceştia mai există grupul stângii moderate, format din preşedintele chilian, Michele Bachelet, al Braziliei, Ignacio Lula da Silva, şi al Argentinei, Kristina Fernandez Kirchner, nici ei mari admiratori ai Statelor Unite. Dacă Chavez, la ora actuală, ameninţă Statele Unite şi Europa cu tăierea robinetului la petrol, pentru orice măsură luată de cele două şi care nu-i sunt pe plac, iar în celelalte state lucrurile nu se mişcă în direcţia dorită de americani sau nu se mişcă deloc, în Cuba are loc un fel de revoluţie pe mai multe planuri, sub comanda fratelui mai mic al lui Fidel, Raul Castro, care a preluat puterea din cauza stării de sănătate precare a fostului Lider Maximo.
Eforturile lui Raul Castro nu au trecut neobservate, miniştrii de Externe ai UE convenind să încurajeze iniţierea reformelor democratice în Cuba prin suspendarea definitivă a sancţiunilor impuse de blocul comunitar regimului cubanez.