Preşedintele brazilian Jair Bolsonaro a criticat miercuri Pactul mondial pentru migraţii, în timp ce mai multe media anunţau că Brazilia s-a retras deja din acord, aşa cum a promis noul guvern înainte de a-şi prelua funcţiile, relatează AFP.

 

Media braziliene au anunţat marţi seara că s-a luat deja act de retragerea din pactul adoptat în decembrie la Marrakech (Maroc). Această informaţie a fost confirmată pentru AFP de către o sursă diplomatică, dar Ministerul brazilian de Externe nu s-a pronunţat încă pe această temă.

„Brazilia este suverană pentru a decide dacă acceptă sau nu (să primească) migranţi. Cei care vor veni eventual aici vor trebui să ne respecte legile, regulile, cutumele, cultura şi să ne intoneze imnul”, a declarat şeful statului brazilian pe Twitter.

„Nu lăsăm pe oricine să ne intre în casă, să intre în Brazilia, prin intermediul unui pact adoptat de către terţi. NU pactului pentru migranţi”, a adăugat el.

Într-un alt mesaj pe Twitter, câteva minute mai târziu, Bolsonaro a declarat că Brazilia „nu va refuza niciodată să-i ajute pe cei care sunt în nevoie”, dar că intenţionează să stabilească „criterii (...) în funcţie de situaţia fiecărei ţări”.

Reacţionând la mesajele lui Bolsonaro, o reprezentantă a organizaţiei pentru drepturile omului Conectas, Camila Asano, a declarat că „guvernul Bolsonaro adoptă un discurs depăşit şi eronat, considerându-i pe migranţi drept o ameninţare la adresa suveranităţii naţionale”.

Pactul, primul acord de acest fel pe tema migraţiilor, a fost ratificat pe 19 decembrie la ONU, cu 152 de voturi „pentru”, cinci „împotrivă” (SUA, Ungaria, Republica Cehă, Polonia şi Israel),12 „abţineri” (România, Austria, Bulgaria, Italia, Letonia sunt ţările membre UE care s-au abţinut), Slovacia nu a votat, fiind înregistare şi 24 de refuzuri (ţări care au refuzat să participe la şedinţă). Un total deci de 41 de ţări care şi-au exprimat direct sau indirect dezacordul. Documentul, fără caracter constrângător, are drept scop să întărească cooperarea internaţională pentru „o migraţie sigură, ordonată şi normală”.

Problema esenţială a acestul pact pentru migraţie ține de suveranitatea națională. Retorica acestui pact este plină de compasiune pentru migranți și face o pledoarie nu foarte subtilă pentru o lume cu granițele deschise. Or, granițele țin de suveranitatea națională, de constituțiile naționale, la fel și legile privind migrația, drepturile, mai multe sau mai puține, de care se bucură acești oameni în țara care îi primește. În SUA, administrația Trump putea semna acest pact doar pentru a marca caracterul profund umanist al SUA, iar apoi guvernul putea refuza aplicarea sa. Însă Washingtonul a ales să se opună și să semnaleze riscurile și lacunele mari ale pactului. Acest pact a fost primit cu îngrijorare în mai toate țările occidentale, semnatare sau nu.