La scrutin au fost aşteptaţi să participe peste 6,7 milioane de alegători. Alegerile, în care se confruntă forţele proeuropene şi ultranaţionaliştii rusofili, sunt cele mai importante desfăşurate după înlăturarea de la putere, cu opt ani în urmă, a regimului autoritar al lui Slobodan Miloşevici. Conform sondajelor, ultranaţionaliştii din Partidul Radical Sârb (SRS), creditaţi cu 34 la sută din intenţiile de vot, nu îi devansează decât cu un procent pe membrii alianţei proeuropene strânse în jurul Partidului Democrat (DS) al preşedintelui Boris Tadici. Alegerile anticipate au fost convocate pentru a rezolva criza politică izbucnită în Serbia din cauza divergenţelor profunde dintre proeuropeni şi naţionalişti în privinţa relaţiilor cu UE după declararea independenţei Kosovo, la 17 februarie. Premierul naţionalist Voislav Kostunita s-a retras, cu două luni în urmă, din alianţa cu proeuropenii care susţin în continuare apropierea de UE, în pofida sprijinului acordat de Bruxelles pentru independenţa Kosovo. Rezultatul scrutinului este nesigur, deoarece nici proeuropenii, nici ultranaţionaliştii nu pot obţine majoritatea absolută, iar formarea unui nou guvern va fi dificilă şi de durată. Prezenţa la vot a depăşit, la ora locală 10.00, recordul înregistrat la al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale din 2004, ajungând la 9,98 la sută, a anunţat Comisia Electorală sârbă (RIK), citată de pagina electronică a postului de radio B92. Centrul pentru Alegeri Libere şi Democratice (CeSID) anunţase că, la ora locală 9.00, votaseră deja 400.000 de alegători, reprezentând 6,1 la sută din electorat.