La numai o zi după ce România a fost menţionată de preşedintele SUA, George Bush, ca fiind una dintre ţările aflate în ţinta Iranului, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a menţionat şi el România pe lista statelor europene care se confruntă cu provocări de natură separatistă. Putin a reîntărit poziţia Moscovei în cazul Kosovo şi a sugerat oficialilor europeni o abordare în cazul situaţiei Kosovo, în spiritul dreptului internaţional şi a făcut o trimitere la problema bascilor, din Spania, la cea flamandă, din Belgia, şi la potenţiala problemă a maghiarilor şi bulgarilor, din România. Preşedintele rus a făcut aluzie la posibilitatea ruperii României prin eventuale revendicări ale Transilvaniei şi Dobrogei. Aceste observaţii ale liderului rus au avut loc cu ocazia participării sale la cel de-al 20-lea summit UE-Rusia, care a debutat la Mafra, în Portugalia.
În opinia lui Putin, un Kosovo independent ar putea reprezenta un precedent pentru conflictele îngheţate din spaţiul ex-sovietic. În condiţiile în care statutul provinciei Kosovo se regăseşte printre priorităţile agendei SUA-UE, o eventuală acordare a independenţei ar putea tulbura apele în regiuni ca Abhazia şi Oseţia de Sud, care sunt independente de facto faţă de Georgia. O altă zonă pe care Moscova doreşte să o lege de reglementarea problemei kosovare este Transnistria. Putin a pledat pentru o aplicare uniformă a principiilor de soluţionare a conflictelor, iar soluţionarea cazului Kosovo reprezintă un subiect de o importanţă deosebită pentru Moscova, nu numai din punctul de vedere al respectării principiilor de drept internaţional, ci şi în ceea ce priveşte interesele practice din spaţiul ex-sovietic.
Vladimir Putin s-a referit şi la dosarul iranian şi i-a criticat pe omologii săi occidentali pentru atitudinea adoptată în acest caz, spunând că ameninţarea cu sancţiuni şi cu o intervenţie militară nu face altceva decât să ducă la o agravare a situaţiei. Aceste afirmaţii sunt o aluzie clară la noile sancţiuni impuse Iranului, care vizează unitatea de elită a Gardienilor Revoluţiei, Al-Qods. Şeful de la Kremlin a arătat că, nu demult, rezolvarea dosarului nord-coreean părea imposibilă, însă s-a găsit în final o soluţionare paşnică.
De criticile lui Putin nu au scăpat nici liderii europeni, el reluându-şi ofensiva chiar în ajunul deschiderii summitului. Putin a respins cu fermitate planul Uniunii Europene de a limita investiţiile străine în infrastructura de distribuţie a energiei, arătând că investiţiile europene în ţara sa sunt cu mult mai mari decât cele făcute de Rusia pe teritoriul european.