Cu două săptămâni înainte de alegerile oficiale din Rusia, scrutinul a început deja pentru unii locuitori ai acestei ţări. Astfel, alegerile legislative au debutat încă de săptămâna trecută pentru marinari, ofiţerii de frontieră şi locuitorii regiunilor îndepărtate ale celei mai mari ţări din lume.

Votul anticipat se va desfăşura în perioada 16 noiembrie - 1 decembrie în 32 dintre cele 85 de regiuni ale Rusiei, pentru a da posibilitatea locuitorilor din aceste regiuni greu accesibile să-şi exercite dreptul la vot. Primele alegeri au fost organizate în Tuva (Siberia Orientală), în peninsula Kamceatka şi pe insula Shalin (Extremul Orient rusesc). Numărătoarea voturilor se va face imediat, însă rezultatele nu vor fi făcute publice decât după încheierea procesului de vot în întreaga ţară.
Până una alta în Rusia, Serviciul Federal de Securitate (FSB) pare a recurge din nou la practicile predecesorului său - temutul KGB - şi este decis să interzică până şi bancurile al căror personaj central este preşedintele Vladimir Putin. Astfel, FSB s-a arătat destul de deranjat de publicarea mai multor bancuri cu Putin într-un ziar al comuniştilor din Rusia, acuzând partidul condus de Ghennadi Ziuganov de încălcarea legii electorale. Actualul preşedinte al Rusiei, Vladimir Putin, nu mai poate candida pentru un al treilea mandat în funcţia supremă în stat, chiar şi în cazul în care va demisiona înainte de termen. În cadrul unei conferinţe de presă ce a urmat unei reuniuni a Consiliului Federaţiei, preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Vladimir Ciurov, l-a apostrofat pe liderul formaţiunii Rusia Justă, Serghei Mironov, care se pare nu pierde nicio ocazie pentru a-şi declara dorinţa ca Vladimir Putin să rămână preşedinte pentru un al treilea mandat consecutiv. Senatul rus a stabilit în urmă cu două zile ca viitoarele alegeri prezidenţiale să se desfăşoare la data de 2 martie, decretul cu privire la acest subict urmând să intre în vigoare imediat după publicarea sa. Rolul politic pe care îl va avea Vladimir Putin după închierea celui de-al doilea mandat suscită numeroase speculaţii, existînd chiar o stare de incertitudine, care este alimentată chiar de Kremlin. Teoretic, după încheierea celui de-al doilea mandat, Putin ar urma să se retragă de pe scena politică, însă o astfel de posibilitate este greu de crezut. Mai multe scenarii sugerează că Vladimir Putin ar putea deveni lider al majorităţii parlamentare, lider neoficial al naţiunii sau chiar din nou preşedinte. Unele voci îl acuză pe liderul de la Kremlin cum că ar întreţine deliberat starea de nesiguranţă pentru a avea mână liberă atunci când va fi găsită o nouă soluţie pentru a reveni la putere. Aflat la putere din anul 2000, Vladimir Putin a dat asigurări în numeroase rânduri că nu va aduce niciun fel de modificări Constituţiei, care îi interzice să mai candideze pentru un al treilea mandat. Cu toate acestea, Putin a anunţat că îşi va păstra influnţa şi a anunţat că se va afla pe primul loc pe lista Partidului Rusia Unită pentru alegerile legislative. Ceea ce este interesant este că tot mai multe voci la manifestaţii şi congres organizate în Rusia îi cer lui Putin să rămână la conducerea ţării.