Şeful camerei superioare a Parlamentului rus, Serghei Mironov, a afirmat că Moscova este gata să recunoască statutul de independenţă al Osetiei de Sud şi Abhaziei, dar numai după o decizie în acest sens a preşedintelui Dimitri Medvedev, care, la rândul lui, a declarat că Rusia va recunoaşte şi garanta pe scena internaţională orice decizie vor lua locuitorii Abhaziei şi Osetiei cu privire la propria lor soartă.

În continuare, Rusia refuză să-şi retragă soldaţii care ocupă poziţii strategice în afara zonei de conflict din sudul Osetiei. Trupele Kremlinului ocupă în jur de şase poziţii strategice pe o rază de 80 de kilometri în jurul oraşului port de la Marea Neagră, din partea de vest a Georgiei. Oficialii ruşi au precizat foarte clar că forţele ruse vor fi prezente în continuare în zonă chiar dacă aceasta nu constituie parte din zona de tampon în care Rusia afirmase iniţial că trupele sare vor acţiona. Aceste precizări ale Moscovei vin după o serie de incidente în care mai multe garnituri de tren au fost aruncate în aer de mine plasate pe magistrala feroviară a Georgiei. De la Tbilisi, georgienii se arată siguri de faptul că ruşii se pregătesc să înfiinţeze puncte de control în opt locuri în jurul regiunii separatiste Osetia de Sud şi a autostrăzii care face legătura între estul şi vestul ţării. Şi din partea Washingtonului au venit câteva reacţii, în sensul că se apreciază că acţiunile ruse în Georgia au constituit, de fapt, cel mai puternic catalizator în vederea aducerii cât mai rapide a Georgiei şi Ucrainei în rândurile Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). În relaţiile cu Kievul, Medvedev pedalează pe aceleaşi texte şi argumente care nu suntem siguri că mai ţin în relaţiile cu Ucraina, şi anume cum că Kievul ar trebui să ia în considerare interesele reciproce atunci când îşi formulează politica externă, mai ales că Ucraina şi Rusia sunt unite, de multe secole, prin legături religioase, culturale şi istorice, moşteniri care nu trebuie lăsate să se piardă. În paralel, NATO a anunţat că a început o serie de exerciţii, numite "de rutină", în Marea Neagră, exerciţii care implică mai multe distrugătoare ale Alianţei. După eşecul acordării programului de preaderare pentru Ucraina şi Georgia la summitul NATO de la Bucureşti, era destul de clar că Rusia va reacţiona în legătură cu cele două state. Hilar este faptul că Ucraina şi Georgia au lideri pro-occidentali şi pro-americani şi, totuşi, au oferit Rusiei pretextele de care Moscova avea nevoie şi după care tânjea şi care au făcut-o să acţioneze aşa cum a acţionat. O mare prostie din partea liderilor georgieni. Urmează a se vedea ce vor face ucrainenii. Situaţia actuală convine Moscovei de minune, pentru că îi permite să-şi etaleze forţa şi influenţa şi să facă legea aşa cum doreşte în zona sa de influenţă, fără ca cineva dintre cei mari să aibă curajul de a interveni în mod efectiv şi cu aceeaşi măsură. Iar Rusia este conştientă de acest lucru şi apasă pe acceleraţie cu încredere.