Noul Parlament European, ale cărui competenţe ar putea fi extinse în curând, îşi va începe mâine, la Strasbourg, cei cinci ani de legislatură, făcându-şi auzită vocea în legătură cu viitorul preşedinte al Comisiei Europene, relatează AFP. Parlamentul îşi va alege pentru prima dată un preşedinte din Est, conservatorul Buzek. După doi ani şi jumătate, socialiştii îşi vor numi, la rândul lor un preşedinte, probabil pe germanul Martin Schultz.


Contracarând planurile actualului şef al Executivului european, Jose Manuel Barroso, candidat fără rival la propria succesiune, ales de liderii UE, eurodeputaţii au refuzat să îl confirme pentru un al doilea mandat în sesiunea lor inaugurală din 14-16 iulie. Şedinţa plenară a celor 736 de noi parlamentari va avea ca obiectiv alegerea propriului preşedinte - funcţie pentru care este favorit fostul premier polonez Jerzy Buzek - precum şi a vicepreşedinţilor, apoi reapartizarea eurodeputaţilor în cadrul comisiilor tematice. Reconfirmarea fostului premier portughez Barroso, al cărui bilanţ la conducerea Comisiei Europene este controversat, a fost amânată pentru toamnă. Aceasta a fost însă condiţionată de prezentarea unui program politic detaliat şi convingător, cerut de socialişti şi liberali. Familia sa politică nu dispune singură de o majoritate suficientă pentru a-l confirma şi trebuie să îşi găsească aliaţi. Refuzând să li se impună un calendar, majoritatea membrilor Parlamentului refuză să fie o simplă cameră de înregistrare a propunerilor Comisiei Europene (care iniţiază legi şi veghează la respectarea lor) şi a Consiliului celor 27 de state (care se pronunţă asupra textelor în paralele cu Parlamentul). "Parlamentul îşi asumă puţin câte puţin rolul" reprezentantului cetăţenilor europeni care l-au ales, constată Julia de Clerck-Sachsse, analist al Centrului pentru studii politice europene. Precedenta echipă parlamentară s-a remarcat deja respingând, în 2004, alegerea italianului Rocco Buttiliglione în funcţia de comisar european pentru Justiţie, nemulţumită de viziunile sale, considerate retrograde, privind homosexualitatea. Ea a jucat un rol esenţial în corectarea textelor, cum ar fi "directiva Bolkenstein" privind liberalizarea serviciilor, care a declanşat importante dezbateri. "Parlamentul îşi anticipează deja noile competenţe", apreciază cercetătoarea. Tratatul de la Lisabona, care ar urma să permită UE să funcţioneze mai eficient în 27 de membri, este susţinut cu fermitate de Parlament. Dacă va fi ratificat de toate ţările membre, irlandezii urmând să se pronunţe asupra textului la 2 octombrie, prin referendum, acesta îi va permite să fie aproape la egalitate cu Consiliul UE.