În ultima perioadă se vorbeşte tot mai mult despre denunţarea de către preşedintele Traian Băsescu a Pactului Ribbentrop-Molotov. Există câteva probleme în legătură cu acest subiect.

În primul rând, România nu poate denunţa un acord internaţional la care nu a fost parte semnatară. O poate face, dar nu este corect din niciun punct de vedere al dreptului internaţional. În al doilea rând, formula de Pact Ribbentrop-Molotov este creată artificial, cei doi fiind miniştrii de externe ai Germaniei şi Rusiei, care au încheiat un acord internaţional.
Prin acest acord cele două state şi-au împărţit estul Europei, trasându-şi zonele de influenţă. În urma aceste înţelegeri, Polonia a avut cel mai mult de suferit, aceasta fiind a patra dezmembrare a ţării. La rândul său, România a pierdut Basarabia, Nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa şi două insule din Delta Dunării. Abandonată în spatele Cortinei de Fier, sub influenţa Armatei Roşii, România nu a avut de ales şi a trebuit să cedeze teritoriile menţionate mai sus, la care s-a adăugat şi Insula Şerpilor. În momentul în care a dispărut URSS, zona de influenţă a Occidentului s-a extins către est sub forma aderării statelor foşti sateliţi sovietici la Uniunea Europeană şi Alianţa Nord-Atlantică. Ucraina, dar mai ales Rusia refuză în prezent cu o îndârjire demnă de o cauză mai bună să-şi asume responsabilităţile şi moştenirile fostului imperiu sovietic. Cu toate acestea, cele două state beneficiază în continuare de elemente strategice din moştenirea fostei URSS: Rusia, în Kaliningrad şi Transnistria, iar Ucraina, în Insula Şerpilor. Basarabia a fost lăsată să agonizeze între graniţele NATO şi UE şi Transnistria, aflată sub influenţă rusească. Încă o condamnare a Pactului Ribbentrop-Molotov după cea din 1991 nu poate fi decât ridicolă şi inutilă. Condamnarea pactului şi a efectelor sale de către Parlamentul de la Bucureşti în anul 1991 nu a creat decât o stare de amuzament la Moscova.

Chiar dacă iniţiatorii şi statele pe care le-au condus au dispărut demult, urmările pactului sunt vizibile şi astăzi. Linia trasată de cei doi dictatori în Europa de Est este valabilă şi astăzi, într-o formă adaptată.

 

 


.