În Israel, formaţiunile aflate în frunte după anunţarea rezultatelor alegerilor, Kadima şi Likud, vor putea forma o coaliţie guvernamentală condusă de Beniamin Netanyahu. Coaliţia ar avea la bază egalitatea dintre cele două formaţiuni. Ideea este susţinută şi de liderii celor două partide, care doresc astfel evitarea unei eventuale crize politice, care să ducă la alegeri anticipate.

Beniamin Netanyahu şi Tyipi Livini au avut întrevederi cu Avigdor Liberman, liderul partidului Israel Beitenu, formaţiune care s-a clasat pe poziţia a treia în cadrul acestor alegeri. Fiecare a încercat să-şi atragă sprijinul acestei formaţiuni, iar Liberman ar fi avut vreo câteva solicitări greu de acceptat, atât de către Netanyahu, cât şi de către Livini, printre care cea mai importantă fiind portofoliul de ministru al Apărării. Acum, mai toată clasa politică israeliană este conştientă de faptul că preşedintele Shimon Peres îi va cere lui Beniamin Netanyahu să formeze Guvernul, datorită avantajului blocului de dreapta. Există unele presupuneri că, din funcţia de premier, Netanyahu ar fi dispus să ofere partidului Kadima al lui Tzipi Livini acelaşi număr de ministere pe care le va avea Partidul Likud. În aceste condiţii, deşi nimic nu este sigur, Kadima ar primi Ministerul de Externe şi cel al Apărării, iar Partidul Likud, pe lângă funcţia de premier, ar primi şi Trezoreria. Un fapt demn de menţionat este că Haim Ramon, membru important al Kadima a subliniat că, dacă Partidul Likud va alcătui o coaliţie de guvernământ cu partidele de extremă-dreapta şi cele ultrareligioase, atunci va recomanda membrilor Kadima să rămână în opoziţie şi să acţioneze pentru schimbarea sistemului electoral. În ceea ce-l priveşte pe liderul Israel Beitenu, Avigdor Liberman, acesta a refuzat să facă prea multe precizări, spunând doar că, în urma discuţiilor pe care le-a avut cu Netanyahu şi cu Livini, a luat deja o hotărâre pe care o va comunica numai preşedintelui Shimon Peres. Şi ca lucrurile să fie şi mai complicate, în Israel a venit şi adresa Vaticanului care anunţă o vizită a Papei în Israel, vizită care vine în urma scandalului ridicării excomunicării unui episcop care a negat Holocaustul împotriva evreilor. Atmosfera între cele două părţi este tensionată, cu toate că Papa Ratzinger a încercat să dreagă busuiocul şi a denunţat negaţionismul Holocaustului, respingând şi orice formă de antisemitism.