Criza economică şi tendinţele tot mai centraliste ale Uniunii Europene, precum şi măsurile de tip orwelliene au avut ca efect o creştere a tendinţelor naţionaliste în majoritatea statelor europene. În acest climat se vor desfăşura alegerile pentru Parlamentul European. În mod interesant, se pare că nemulţumirea alegătorilor şi creşterea numărului candidaţilor numiţi generic extremişti a dus la rezolvarea într-o anumită măsură a altei probleme şi anume absenteisemul masiv cu care s-au confruntat alegerile pentru Parlamentul European de o bună perioadă de timp.


Astfel, se estimează că peste 43% dintre cetăţenii Uniunii Europene se vor duce cu siguranţă la vot, în timp ce 6% nu sunt siguri dacă se vor prezenta sau nu. La aceste alegeri parlamentare, situaţia cea mai favorabilă o au formaţiunile de extremă dreapta şi cele cu viziuni antieuropene, antiimigraţie şi antimulsulmane, iar această stare de fapt se găseşte pornind din Grecia, până în Marea Britanie. În Cehia, Partidul Naţional şi-a axat campania electorală pe ideea găsirii unei soluţii pentru problema ţiganilor. Formaţiunea politică a organizat marşuri împotriva ţiganilor. La fel stau lucrurile şi în Ungaria, unde ultranaţionaliştii de la formaţiunea Jobbik (care se află şi în spatele Gărzii maghiare) şi-au desfăşurat camapania încercând să trezească sentimentele xenofobe ale ungurilor. Astfel, potrivit sondajelor de opinie, se estimează că Jobbik va obţine aproximativ 10% din voturile electoratului ungar care se va prezenta la urne.
În Marea Britanie, la modă sunt mesajele naţionaliste şi antieuropene, iar, în aceste condiţii, Partidul Independenţei este văzut ca formaţiunea care va atrage un număr mare de voturi. Partidul Independenţei, militează pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană şi restricţii dure în ceea ce priveşte imigraţia. Tot în Marea Britanie, Partidul Naţional Britanic, care are ca slogan "locuri de muncă britanice pentru britanici", a avertizat că dacă imigraţia islamică va continua în acelaşi ritm ca sub cele două partide tradiţionale, ţara va deveni un stat islamic în aproximativ 20 de ani. De asemenea, mesajele care se opun aderării Turciei la Uniunea Europeană au mare succes, mai ales în statele vest-europene. În Austria şi Olanda situaţia stă la fel, iar partidele numite extremiste au făcut apel la stoparea imigraţiei islamice şi la asigurarea că Europa va rămâne un continent creştin. În Germania, formaţiunea Die Linke ar putea obţine şi ea câteva mandate. Die Linke are un discurs anticapitalist şi va atrage cu siguranţă voturile celor afectaţi de criză şi dezamăgiţi de politica marilor partide tradiţionale.