Georgia şi Ucraina - în ciuda sprijinului american - nu au primit foaia de parcurs pentru aderarea la NATO, la summitul de la Bucureşti. Dată fiind opoziţia desfăşurată de Germania, Franţa şi Italia, Consiliul Alianţei a fost obligat să ajungă la un compromis, urmând ca problema acestor state să fie discutată în luna decembrie la nivel de miniştri de Externe.

Cu toate acestea, NATO a dat asigurări Georgiei şi Ucrainei că vor deveni membre ale Alianţei. Bineînţeles, însă, că nu a fost stabilit niciun termen precis, aderarea celor două putând avea loc şi peste 10 ani sau mai mult. La acest summit al Alianţei au fost invitate să adere la NATO doar Albania şi Croaţia, nu şi Macedonia, care a fost blocată de Grecia pe motivul denumirii ţării, aceeaşi cu numele unei provincii greceşti din nordul statului grec, Atena considerând că statul macedonean ar putea din acest motiv să ridice pretenţii teritoriale asupra statului grec. Preşedinţii Ucrainei şi Georgiei au considerat decizia NATO în privinţa ţărilor lor un succes, lucru etalat doar în faţa presei, în realitate, delegaţiile fiind destul de supărate pentru rezultatele dezbaterilor din Consiliul Nord-Atlantic, în special preşedintele Viktor Iuşcenko, care, înaintea summitului, se arăta foarte optimist, făcându-ne să credem, prin declaraţiile sale, că Ucraina va deveni chiar membru NATO peste noapte. O altă hotărâre importantă a summitului a fost invitaţia adresată Bosniei-Herţegovina şi Muntenegrului de a începe un dialog susţinut cu NATO în vederea integrării viitoare în spaţiul nord-atlantic. NATO s-a arătat, de asemenea, deschisă pentru o cooperare mai strânsă cu Serbia. Amânarea deciziei de a pregăti calea pentru Georgia şi Ucraina de a fi invitate în NATO nu a avut darul de a împrăştia îndoielile Moscovei. Ministerul rus de Externe a precizat că o eventuală aderare al Ucrainei şi Georgiei la NATO s-ar constitui într-o eroare strategică enormă, care ar avea consecinţe dintre cele mai grave pentru securitatea pan-europeană. Cu toate că au marşat pe dorinţa Rusiei, Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy au declarat că nimeni din afara NATO nu poate impune Alianţei pe cine să invite sau nu. Cancelarul federal Angela Merkel a subliniat că la discuţiile din Consiliul Nord-Atlantic asupra situaţiei Georgiei şi Ucrainei nu au existat diferende majore între aliaţi şi că nu a existat un dezacord deschis din partea SUA, fapt ce ne demonstrează că Washingtonul nu era nici el prea dornic să primească statele Georgia şi Ucraina în NATO, arătând că poziţia Moscovei nu îi este indiferentă.